DIVINA PARODIE

I

Crescuse muntele din mare

Înalt,impunător

Și pentru-a se feri de soare

Se-nconjurase-n nor.

Păduri adânci,întunecate

L-acopereau de mult

Și văi abrupte, stânci înalte

Erau de netrecut,

La poale, valuri nemiloase

Îl biciuiau mereu,

Iar cețurile negre, groase,

Umpleau aerul greu..

În ăst decor, săpată-n stâncă,

În veacuri ce s-au stins,

Era o peșteră adâncă

Stăpână pe abis.

În astă gaură în munte

Mișu , stăpân, dormea

Și tremurau stâncile mute

Când Mișu sforăia!

Căci era Mișu cel mai mare

Dintre semenii lui,

Și când privea-ncruntat în zare

Cu ochii lui căprui

De frică se oprea și vântul

Și ploaia, deodat`

Și-l ascultau rostind cuvântul,

Porunca ce-ar fi dat.

N-aveau acum motiv de teamă

Căci Mișu dormea dus

Visând acum, de bună-seamă

Războaie ce s-au scurs…

Însă voinic era și-acuma

Deși de mult bătrân..

Căci noaptea neagră-i era muma

Iar tatăl – un nebun,

Un vrăjitor ce-l zămislise

Din lac neînceput

Iar când lumina se ivise

Era deja născut.

Deodată, timpul se oprește!

Și ploaia a-ncetat

Căci Mișu parcă se trezește

Și stă îngândurat.

Se-anunță parcă dimineața

Vântul adie – ușor,

Se-mprăștie încet și ceața

Urcând spre negrul nor.

În peștera ce-i e odaie

Își spune Mișu : ,,Las` ,

Întins pe patul meu de paie

Mai lenevesc un ceas”

II

,, Trezește-te odată, fiară,

Ești leneș și bătrân

Vrei să-ți repet a mia oară?

Și te mai crezi stăpân? ”

Mișu deschise-un ochi agale

Și către ea privi:

Cea mai frumoasă-ntre fecioare

Cum alta n-a mai fi!

Cu pletele curgând în valuri

Pe umerii de nea,

Lucind ca cel mai curat aur

Ca razele de stea!

Și gura roșă ca de sânge

Și în obraji bujori,

Că de-o privești inima-ți frânge

Și pentru ea te-omori..

Dar ochii ! negrii precum cerul

În noaptea cea mai grea

Ascund–năuntru lor misterul…

Cât de frumoasă–i ea!

Și – acuma era mânioasă

Și-n ochi avea văpăi.

..Mișu atunci convins se lasă

Și se-aruncă în văi…

Iar dedesupt marea mugește

De vânt neostenit

Și-o stâncă îl ademenește

Cu piscul ascuțit.

Dar când s-apropie pământul

Cu piscurile tari,

Mișu îmbrățișează vântul

Cu aripile mari.

Apoi zburând ca o furtună

Cu aripe de-argint

Tot norul negru îl adună

Lumină dăruind.

Iar soarele vesel străluce

Pe solzii-ntunecați

Mișu coboară și se duce

Spre codrii cei înalți -

Acolo, jos, în poieniță,

Se spală la izvor,

Apoi se-ntoarce la domniță

Deasupra codrilor.

În peștera ascunsă-n munte

Se știa Mișu domn.

Strânsese-acolo comori multe

În viața-i de dragon!

Căci toți dragonii strâng avere

Și aur și argint

Pentru dragoni nu e plăcere

Ca aurul sclipind.

Dar cea mai mare-ntre comoare

Rubinul prețios

Era prințesa visătoare

Cu părul ei frumos!

Orice dragon și-are destinul

Să strângă bogății

Să umple cu comori căminul,

Zeci, sute, poate mii..

Zgârciți cu-această strălucire

Comoara și-o păzesc

Și-ntr-un târziu duc la-mplinire

Destinul dragonesc

Răpind o tânără fecioară

Cu păr de-aur curat;

Și-aceasta le e lor comoară -

Destinul de urmat.

Şi cavalerii vin călare

Pe cai înaripaţi,

Ca pe dragoni să îi omoare

Să fie-apoi bogaţi!

Şi pe prinţese să le ceară,

Să urce pe-armăsar,

Ca să le ducă-n câte-o ţară

C-aşa-i povestea doar.

Numai că Mişu-mbătrânise

Şi el sta încurcat

Pentru prinţesă nu venise

Vre-un prinţ cu braţ armat.

Şi de venea vreunu `ntr-o doară,

Să vină, la ce bun?

Că-n loc de flăcări,doar pe-o nară

Scotea un pic de fum.

Şi colţii lui cei ca oţelul

Căzuseră  demult

Pe lângă asta, bătrânelul

Era şi-un pic cam surd..

Sătul era şi de fecioară!

O fi frumoasă ea!

Dar turuie de parcă-i moară

Despre menirea sa:

,,Aşteaptă tu să vină prinţul,

Pe cal înaripat

Atunci ai să-ţi găseşti sfârşitul,

Eu voi pleca îndat’!”

Dragonul o privea atunce

Cu aerul duios,

Cum tot vorbea cu glasul dulce

De prinţul ei frumos.

Trăise-atâta cu-astă fată

Având grijă de ea,

Că o privea precum un tată

Priveşte fiica sa.

Şi tot mereu privea în zare

Mereu, mai încruntat

Să-i vină ginere călare

Pe cal înaripat.

Şi mai făcea timpul să zboare

Spunând fetei poveşti

În care el, dragonul, moare

De săbii-mpărăteşti

Iar ea mereu mai răsfăţată

De ,,tatăl’’ grijuliu

Îi făcea solzii să albească

Cu mult mai timpuriu

III

Dar iată că în ziua-aceasta

Când Mişu-a hotărât

Să lumineze-n soare creasta

Muntelui mohorât,

Călare pe un cal ca neaua,

Cercând al lui noroc,

Vine un prinţ! De-argint e zaua!

Şi spada-i e de foc!

Se sperie un pic dragonul

Când vede la hotar

Cât de puternic pare omul

Ce-i fi-va adversar!

Trecură doar câteva clipe

Când calul înstelat

Lasă încet a lui aripe

Cu mândru nechezat.

Printul sari, isi scoase spada

Din teaca strălucind!

Iară veşmântu-i ca zăpada

Şi zaua de argint!

E prinţul! Vai! Prinţesa strigă

Şi leşină pe loc.

Prinţul spre Mişu se repede

Cu spada lui de foc.

Dar Mişu, ca în tinereţe,

Se mişcă repejor:

Cu gheara rupe frumuseţe

De spadă din cotor.

,,Un’ te grăbeşti, voinice dragă,

Spre moarte te repezi?

Pricepi că nu am chef de sfadă?

Atât nu poţi să vezi?’’

,,Păi, nu-ţi aperi comoara oare?

Fecioara ce-ai furat?’’

,,Fecioară e între fecioare,

Dar m-am cam săturat

Să-mi povestească-ntreaga ziuă

Că ai să vii pe-aici.

De veacuri bate apa-n piuă,

Tu ai păzi-o, zici?’’

Prinţu-l privi aşa-ntr-o doara

Cu-n aer gânditor:

,,Eu n-am venit pentru fecioară

Şi nici să te omor,

Ci înspre marea mea mirare

Când astăzi m-am trezit

Am văzut cum lucea în soare

Un munte de granit’’

,,Păi şi nu vrei să iei fecioara?’’

,,N-o iau, că-s însurat

Şi nici nu-mi trebuie comoara

Că-s rege şi-s bogat”.

Şi-aşa de rău îmi pare-acuma

Nevastă că mi-am luat,

Că despre-a mea aud întruna

Că-i place alt bărbat,

Şi-apoi îs tânăr şi nu-mi place

Să zac într-un castel

Ce pe deasupra se preface

Încet, într-un bordel…’’

Atunci gândi Mişu o clipă

Se hotărî ce vrea

Şi luând pe prinţ sub o aripă

Îi şuşoti ceva.

IV

În muntele crescut din mare,

În veacuri ce s-au stins,

Era o peşteră sub soare

Stăpână pe abis.

Şi-acolo stau două prinţese

Frumoase precum flori!

Şi şuşotesc secrete dese

Ascunse-ntre comori..

V

Plutind în zarea mărginită

Departe de castel,

Voinicii noştrii se prezintă:

-Sunt Mişu.

-Sunt Costel.

mniezo ParodieSerioasa abis, acum, adci, cand, cariera, cea, ceas, Dar, Destinul, duri, felicitari, fiar, gaur, Iar, lui, mai, munte, odat, pân, prin, sfor, vântul, vrei, zice

Gajica lui Cristoase! s-a mutat la spital fiindca bause niste pietre si i-au ramas la rinichi. Acolo, ca orice gajica tanara, era insotita de niste babute preacuvioase, cu frica lui mniezo. Babutele care mai de care citeau carti, jucau carti, scriau carti, ma rog, ca babutele..Ce fac babutele de plictiseala? Ezac! Corec! Direc! Sporovaiesc toata ziua despre gajica si cum erau si ele tinere cand erau tinere.. Si ce fac babutele de plictiseala? Ezac! Corec! Perfec! Discutii toata ziua despre doctorul batranel si de treaba si daca ar mai merge o tura. Ei bine, da si babutele plang cateodata. Din vorba-n vorba, babutele, una (R) 70 ani, cealalta (C) 80, incep cu “apoi, ce zici ca eu mai pot?”. Si nu spun ca una dintre babute isi ia inima-n piept si degetul in zda. Dap, exact, degetul in . IN! Ii zice la cealalta babuta: “nu vezi ca nici degetu’ nu-mi mai incape?”. Cealalta babuta vine cu o privire inteleapta, ca babutele” “pai esti tu proasta, nu vezi ce deget gros ai?”

Cine n-are batrani, sa-si cumpere!

P.S. multumim pe aceasta cale gajicii ca am inghitit gheata din scotch cand mi-o povestit si amu am si eu gheata la rinichi.

mniezo DivinaParodie babute, Babutele, bine, care, carti, Cealalta, Gajica, incep, inima, lui, mai, nici, niste, orice, P.S, r 70, rinichi, rog, tura, zice

nu stiu altii cum sunt dar eu cand ma gandesc la stramosii mei si la stramosii stramosilor mei si la stramosii stramosilor mei imi vine sa le las moldova.

bunul mniezo s-a intors acasa. Nush ce drac de cuvant a castigat premiul pentru cel mai urat cuvant dar cu siguranta am uitat cuvantul “muc”.

La bucale m-am intalnit cu vechi prieteni, printre care si Cristoase!, cu care am Read more…

mniezo DivinaParodie acasa, afara, Angie, asimov, bunul, Capidava, care, ceva, Cristoase, deci, gasca, Gheorghe Zamfir, mai, mniezo, moldova, negru, noi, Pasul, pentru, prieteni, Strauss, sunt, treb, trec, vine, Webber, zice

Bunul mniezo si Cristoase! sunt prieteni vechi. Cristoase! detine prin mila bunului mniezo un birt intr-o comuna. Cristoase! a terminat scoala cam cum a terminat-o orice popa, devenind teoretic evident popa. Dar, din cine stie ce motive, n-a incaput sa profeseze la biserica, asa ca si-a deschis un birt. Cand Cristoase! are birt, bunul mniezo nu poate lipsi. Amu’, intr-o dimineata, ajunge bunul mniezo in sat intr-un ford marca microbuz si se indreapta cu pasi repezi direct catre birtuletul satesc. Acolo, vajnicii muncitori pe campurile tarii isi incepeau ziua cu incurajari la sticla.  Bunul mniezo se vede cu Cristose!, se bat prieteneste pe spate, bineinteles ca la sat nu prea era de gasit scotch asa ca am sorbit niste vin impreuna. La un moment dat, Cristoase! se tot plangea ca n-are marunt. Ce se gandeste bunul mniezo: hai da ca merg eu sa schimb. Bunul mniezo a luat hartia de 500 de mii si s-a imprastiat prin sat in cautare de schimbat. La chiosc n-aveau. La magazinul de cuie n-aveau. Atunci bunul mniezo a avut o revelatie. S-a dus peste drum. O cladire mare, cu clopot. Pe usa scris mare cu cruce: familia doamne-doamne. Bat la usa, intru, pe pereti poze de familie, cu unul dintre stramosi vanator de soparle, altul cu o carte in mana si mai o statuie mare cu unul care facea exhititionism pe cruce. Vad un ninja, ma duc la dansul: nu va suparati, casa domnului? zice da. domnul e acasa? zice da. am o rugaminte. zice da. vreau sa schimb niste bani. zice da. aveti marunti de tot, asa? zice da. avea intr-o cutie niste marunti pe care ii tinea pregatiti pentru turisti ca mine care aveau nevoie sa schimbe bani. dau hartia de 500, imi da inapoi 400. zic hopaaaaa, ce curs valutar au astia aici.. nu-mi treba, fara chitanta.  Se enerveaza si incepe sa boscorodeasca. Zic, tataie, uite cum sta treaba, da-mi toti banii sau trag cu prastia in exhibitionist.  Asta cred ca l-a enervat rau de tot, probabil el si exhibitionistul erau rude. Vorbim urat amandoi, pana la urma bunului mniezo ii pica fisa: Cristoase! facuse scoala de preoti, asta era popa, deci clar era ceva necurat la mijloc. Bunul mniezo incepe deci sa-l pomeneasca pe necuratul. ninja se indupleca si ii da inapoi hartia de 500 bunului mniezo si il da pe acesta afara din casa.

Bunul mniezo se inapoiaza la bar si mai ia o sticla, ca sa aiba Cristoase! sa-i dea rest.

Pe la pranz, ne punem toti la masa, la Cristoase! in casa. Eram asa: eu, Cristoase!, mama lui Cristoase! si tatal lui Cristoase!, ninja ala de care va vorbeam.

mniezo DivinaParodie amandoi, amu, asa, Asta, avea, Bat, birt, biserica, bunul, bunului, care, Cristoase, Dar, dimineata, era, mniezo, pe cruce, popa, sat intr, sorbit, terminat, zice

Bunul mniezo, la fel ca mai toata lumea, are o parere extraordinar de proasta despre saliva, scurgeri, mucoasa si toate proastele obiceiuri ale corpului fiilor Evei. Scriu Eva cu E mare pentru ca mi’a placut wall-e. Si iata deci o intamplare care implica scurgeri si lucruri pe care sa nu le spui/faci niciodata:

Cum bunul mniezo le stie pe toate, nu mare i’a fost surpriza cand a aflat ca gajica nu suporta urme de umezeala pe corp. Adica, niciun fel de umezeala. Adica, ca sa o sarute pa gajica, bunul mniezo trebuie sa nu bea apa doua saptamani ca sa i se usuce buzele de sete ca sa nu o umezeasca cumva pe gajica. Acuma, bunul mniezo fiind destul de trecut prin multe, nu gaseste nimic ciudat la absolut nimeni.  Bunul mniezo a avut gajica care isi spunea rugaciunea inainte de sex, desi majoritatea si’o spun in timpul; bunul mniezo a avut gajica care se spala pe ochi dimineata cu sapun si venea cu ochii rosii de parca o batuse careva in baie, bunul mniezo a avut gajica care nu facea oral ca sa nu ramana insarcinata, bunul mniezo a avut chiar si gajica care conduce bine, deci practic, bunul mniezo a avut parte de nenumarate ciudatenii la viata lui. Dar o gajica care e obsedata sa nu o atinga umezeala e ceva deosebit. Desi presupun ca o astfel de fiinta nu o sa mucegaiasca in viata ei si ma refer aici strict la igrasie, o astfel de fiinta e capabila de urmatoarea faza: o pupi, o mangai, o dezbraci un pic, o pupi, o mangai, o mai dezbraci un pic, ajungi cu mangaiatul jos, ea geme, se uda, deodata se opreste brusc, scoate servetele si se sterge jos. Ca nu se simte bine cand se uda. Deci, bunul mniezo, inarmat cu rabdare o ia de la capat: o pupi, o mangai, o dezbraci un pic, o pupi, o mangai, o mai dezbraci un pic, ajungi cu mangaiatul jos, ea geme, se uda, deodata se opreste brusc, scoate servetele si se sterge jos. Zic, fata, daca imi pun prezervativ acuma se arde cauciucul ala si miroase urat in camera. Ea zice ca nu vrea prez ca e lubrifiat si ii da o stare naspa. Zic, inconstient, bine.

Trecand la alte pretentii, suna telefonul. Raspund. Ca detaliu prea putin important, bunul mniezo tocmai o iubea pe gajica din tot sufletul lui, cu scartait, din cauza lipsei de lubrifiere.Suna directorul cel mare, trebuia sa raspund. Ea asteapta sa termin cu vorbitul la telefon si imi ordona sa nu mai dau din fund. Zic, de ce? Pai cum sa vorbesti la telefon in timp ce.. zic, pai cum sa te stergi in timp ce? Aia e altceva.. Pai bine, acuma stai sa terminam ce am inceput. Ea zice nu. Zic, bine, nici nu mai vroiam. Aprind o tigara, ma ia la ture iar. Iar umezeala, iar servetel, iar scartait. Cica, citez: “de ce ai fata asta serioasa in timp ce scartaim?”"pai ce fata sa am?” “pai esti asa serios” “pai ce vrei, sa rad?” “pai nu mai sta asa serios”. Zic hai s’o fac si p’asta. Ma asez mai comod cu scartaitul si abordez problema cu un zambet politicos. Se enerveaza, se ridica, se sterge, se imbraca, pleaca. Tranteste usa, o aud bodoganind prin curte, trage de poarta s-o deschida, iese pe poarta si o lasa asa, deschisa. S-a inchis intr-un tarziu singura, scartaind.

mniezo DivinaParodie acuma, Adica, avut, bine, bunul, care, Dar, deci, Eva, faza, Gajica, mai, mniezo, Pai, pe corp, pupi, ramana, urat, urme, vrea, zic, zice

Mniezo nu mai vroia cu gajica.

Ea zice: de ce nu vrei?

Mniezo zice: de cand te cunosc cred ca am devenit homosexual.

Adica iti plac barbatii?

Nu, adica nu’mi plac femeile.

Pai si eu sunt femeie.

Pai exact.

Eu nu cred ca tie iti plac barbatii.

Pai n’am zis ca’mi plac.

Pai ai zis ca esti homosexual.

Nu in sensul ala.

Dar in care sens?

In sensul ca nu’mi plac femeile.

Dar de mine iti place?

Mniezo, exasperat: Lasa.

De ce sa las?

Ca n’are rost.

N’are rost pentru ca iti plac barbatii?

Nu’mi plac barbatii.

Atunci iti plac femeile?

Da

Atunci nu esti homosexual.

Nu sunt.

Si de ce ai zis ca esti?

Am glumit.

Sa stii ca si eu sunt femeie, de mine iti place?

mniezo, plin de nervi: NU!!!, nu intelegi ca sunt homosexual?!?!?

mniezo DialoguriCu'mniezo Adica, ala, barbatii, cand, cred, Dar, esti, femeile, iti, mniezo, nervi, Pai, plac, rost, stii, sunt, vrei, zice, zis

Precum am promis, bunul mniezo continua seria povestirilor despre alergat in fundul gol, Mniezo si Cristoase! se aflau in oraselul de bastina, un orasel mic si urat asa cum sade bine oricarui oras construit in jurul unui obiectiv comunist. Pe la o vreme, alergam destul de des in fundul gol prin oras, cam o data pe saptamana. Ei si devenisem celebri, pentru ca treceam chiar si prin centru (desigur, centrul era pustiu miercurea la 3 dimineata spre exemplu) si mai treceam si prin fata celor doua banci din oras, un bcr si un brd, asezate vis-a-vis si ca sa fim cu adevarat eroi salutam paznicii celor doua banci cu chiraituri de cate ori treceam. Ca sa fie povestea completa, sa va povestesc un pic si despre Gajica, care era prietena omului in gasca noastra. Gajica era fermecata de iesirile noastre nude, asa ca insista mereu sa iasa si ea cu noi in astfel de situatii. Noi, desigur, nu eram foarte incantati cu ideea.. Asa ca intr’o seara, cand Gajica ne’a prins un pic piliti, zice “hai sa alergam in fundul gol”. Noi aburiti ne bucuram de idee, Gajica nu arata chiar rau si aveam motiv sa’i vedem un pic fundul.. Dar pana la coltul de unde porneam ne’a mai pierit din curaj.. Iar cand ne’am dezbracat, am aruncat urgent hainele in bratele ei si am tulit’o. Gajica a ramas un pic plutind in deriva, apoi si’a dat seama ca a fost tepuita si a inceput sa alerge dupa noi strigand. Iar intr’o miercuri pe la 3 dimineata, paznicii au vazut doi roacketi fugind in curul gol prin fata lor si o gagica cu hainele in brate alergand dupa ei si strigand: “Nu fugiti de mine, ca vreau si eu”… Si paznicii au dus vorba despre asa lucru minunat si astfel am ajuns celebri, mniezo si fiul sau, Cristoase!

mniezo DivinaParodie arata, asa, comunist, Dar, despre, Dupa, era, fundul, Gajica, gol, intr, mniezo, noi, obiectiv, oras, povestea, prin, seama, seara, treceam, zice

Zic, pe cand mniezo lucra intr’un bar la malul marii avea un coleg mai tanar. Intr’o buna zi, colegul vine la bar cu un om ceva mai in varsta si cere doua bexuri. Imi intinde o suma mult mai mare decat de obicei iar eu, stiind ca colegul de obicei nu plateste mai mult decat costa, ii intind restul inapoi colegului, impreuna cu expresia: “ba, tu esti mai prost ca tac’tu”. Colegul il ia dupa gat pe tipul mai in varsta si zice: “pai hai sa ti’l prezint”.

mniezo DivinaParodie bar, cand, cere, ceva, coleg, colegul, decat, doua, Dupa, intr, mai, mult, obicei, varsta, zic, zice