Archive

Posts Tagged ‘rupt’

Si daca ramuri bat in geam..

January 13th, 2011

Bunul mniezo s-a mutat intr-o camera intr-un apartament intr-un bloc. Si la balconul dansului, bat niste ramuri in geam. Le-am deschis dar au vrut sa intre incaltate, asa ca le-am taiat. Acum bat la usa. Cand bunul mniezo deschide, e vecina de deasupra, care imi bate obrazul ca ramurile nu-i mai bat in geam la vara, cand se vor coace caisele. Asa ca bunul mniezo bate cu pumnul in masa si cu piciorul in prag si injura ceva de caise. Inima bate mai tare vecinei care pleaca boscorodind. Bunul mniezo se pune sa se uite la star wars episodul 6 unde se bat unii cu laser, intoarcerea gedaiului si aude o bataie in calorifer. E vecina care i-a pus gand rau bunului mniezo si ii spune sa dea muzica mai incet. Dar bunul mniezo are numa niste casti la care asculta de master Yoda, asa ca batand cu pumnul in piept am pus mana pe un lemn de la un scaun si am batut la randul meu in calorifer destul de tare, ca s-a rupt caloriferul, ca e calorifer d-ala mic, ca e pe balcon, ca e camera cu balcon inchis, ca tin calculatorul pe balcon ca sa fumez. Si batand in calorifer, caloriferul a cazut un pic si zgomot n-a facut, dar a facut apa destul de multa, cat sa ajunga si la ailalta vecina, de dedesubt. Care a batut la usa, sa-mi transmita problema. Bunul mniezo are niste principii batute in cuie si cand ai stricat ceva, e bine sa te faci ca nu esti acasa. Asa ca in timp ce afara pasarile bat din apripi si in timp ce una bate in calorifer si ailalta la usa, eu ma gandesc ca ai bine lasam ramurile alea, ca intra lumina si imi bate in monitor.

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Băbuţa şi gâştele

October 20th, 2010

Undeva în fundul Hunedoarei, cu o casă înainte de marginea satului locuia o mamă de-a unui tată de-al bunului mniezo.  In următoarea casă locuia băbuţa, singură, vaduvă şi cu credinţă în mniezo, cum şade bine oricărei băbuţe. Cum şade bine şi judeţului, băbuţa era săraca şi se îmbraca in negru şi asta e cam tot despre ea. Aaaaa, nu, mai avea şi două gâşte şi un gânsac.

Bunul mniezo era nevinovat, copil fiind şi nici chiar el nu putea anticipa momentele de film de groază (sau de dragoste cu ştefan bănică care e cam aceeaşi chestie). Astfel că jucându-se pe uliţa satului ca un copil normal sau poate un pic mai inteligent decât un copil normal, s-a declanşat povestea: gânsacul, soţul uneia dintre gâşte şi amantul celeilalte, s-a repezit la mniezo cu gânduri ucigaşe, ssssssâsssssâind. Bunul mniezo, un copil normal, poate un pic mai curajos decat un copil normal, a rupt-o la fugă şi fugea destul de ciudat pentru că se lovea cu călcâiele in propriul fund. Strigătele de luptă ale lui mniezo nu puteau rămâne neobservate, astfel că au ieşit părinţii bunului mniezo, care nu puteau interveni in aceasta luptă inegală pentru că stilul de fugă al bunului mniezo îi facea să se strice de râs. Salvarea a intervenit cand bunul mniezo a reuşit să se smulgă din ghearele gâştelor, sau mai degrabă acestea s-au oprit brusc când au dat peste nişte caise fermentate, resturi de la ceva cazan de ţuică indigen, aruncate in capul satului, aşa cum se practică la ţară.

Şi aici intervine divina parodie. Pentru ca resturile fiind fermentate, gâştele s-au îmbatat toate trei ca nişte zdrenţe, şi în mai puţin de zece minute au pornit legănându-se către locuinţa băbuţei. Dar cand spun legănându-se nu mă refer că s-ar fi legănat aşa, goose style. Se legănau ca mniezo and friends la karaoke, se vedea în ochii lor de gâşte beţive că abia se puteau ţine pe picioare. De altfel nici nu s-au ţinut prea mult, ci cale de vo patru-cinci metri, după care s-au prabuşit elegant in poarta băbuţei. Babuţa a ieşit din casa parcă simţind sfârşitul războiului, şi să vezi jale şi blesteme când a găsit gâştele prabuşite în poartă..

După minute întregi de jelit, băbuţa convinsă ca i-au murit gâştele, a trecut la partea practică a situaţiei, ca orice femeie de la ţară. Calculând cam ce foloase ar mai putea trage de pe amărâtele de gâşte,  s-a apucat să le jupoaie de pene, măcar să facă de o pernă. Apoi le-a aruncat tot in capul satului, lângă caisele fatidice.

Spre dup-amiază, aşa cum deja anticipaţi, iată gâştele întorcându-se agale spre casa băbuţei, care plânsese toată ziua după sărăcuţele ei producătoare de ouă. Stârnită de zgomotele de la poartă, băbuţa le-a deschis cu lacrimi in ochi, întâi de groază, apoi de bucurie. Gâştele ei, trecut prin purgatoriu şi întoarse la viaţă, s-au întors acasă, la mămica lor. Bunul mniezo se simţea răzbunat! Dar mai e ceva:

Cine a fost vreodata fugărit de gâşte fără pene ca mniezo a doua zi, să ridice mâna sus!!

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , ,

Mai una.

February 19th, 2010

Ca tot am zis de Cristoase!, in blocul ala de fapt eram trei. La etajul unu statea cel mai cool copil din oras, care avea inclusiv minge de basket. Pe vremea aia, venisera canadienii sa faca centrala si primul lucru pe care l-au facut au fost doua terenuri de basket absolut minunate.  Nu e neaparat foarte amuzanta faza asta, dar merita povestita, ca e tot din copilarie si e tot cu Cristoase! de la doi.

In fine, copchilul cool ne-a lasat mingea de basket la un moment dat, mie si lui Cristoase!, dar n-a zis caruia dintre noi o lasa. De unde si celebra “mi-a lasat-o mie.. ba mi-a lasat-o mie”. In fine. S-a terminat cu bataie. Bataie urata, adica. Am reusit sa-i umflu amandoi ochii lui Cristoase! si el avea ceva ghete care, aplicate ca’n reclame asupra testiculelor bunului mniezo, au durut frate. Mai aveam vanatai pe coaste si nu mai stiu ce, ca a fost chiar demult.

Apoi, ne-a batut mama. Mai mult pe mine, ca la Cristoase! se vedea mai rau ca o incasase. Plus ca eram copilul ei ceea ce genereaza o anume responsabilitate cand e vorba de bucati peste picioare cu o rigla desprinsa din ceva scaun pliant. Da’ l-a batut si pe Cristoase!, nu ma plang. La vo 10 minute, ne-a batut si mama lui Cristoase!, tot pe amandoi, si culmea, m-a batut de parca eu eram copilul ei, nu Cristoase!. Si tot peste acelasi picior, cu precadere. In acelasi loc. Bunul mniezo crede ca mamele sunt antrenate sa loveasca in anumit loc si li se distribuie ceva scandura, curea, antena de radio pe care am rupt-o, chestii de genul asta, cu care se antreneaza sa loveasca cu aceeasi forta in acelasi loc. Asta naste semne de intrebare. Anyways.

Peste inca alta ora am avut voie afara, amandoi. Am fost sa jucam basket, bineinteles. El nu prea vedea, eu nu prea puteam sa merg, asa ca scorul a fost egal.

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mission Impossible 3. Etajul 3.

February 18th, 2010

O sa fie cam greu de crezut asta, dar acum mi-am adus-o aminte. Martori imi sunt sarmele, pentru ca Cristoase! e azi intr-un loc mai bun, dar fara alcool. Deci, in memoria lui!

Bunul mniezo locuia la 3, Cristoase! la 2, unul deasupra celuilalt. Au copilarit impreuna, au fumat impreuna, au baut impreuna, s-au batut si intre ei si mai ales unul pentru celalalt.. pe scurt, mniezo locuia la 3 si Cristoase! la 2.

Cristoase! a venit intr-o zi la mniezo ca sa stea aplecati si sa scuipe pe balcon pe sarmele de rufe ale bunicii lui Cristoase!, care, ca orice sarme de rufe erau atarnate la toate balcoanele, in fata ferestrei.

Lui mniezo ii vine ideea geniala sa il intrebe pe Cristoase! daca poate cobori pe balcon pana la el in casa. Lui Cristoase! ii vine ideea geniala sa faca ce ii sugerase bunul mniezo. Astfel ca o cadere de la etajul trei se desfasoara in felul urmator, din ce a observat mniezo la traiectoria spre pamant a lui Cristoase! :

Agatat de balcon, incerci sa cobori pe sarmele de mai jos. Bineinteles ca sarmele se rup, asa ca, vrand-nevrand cobori un etaj fortat, pana la urmatoarele sarme, care sunt agatate in caisul pe care toti il avem in spatele blocului. Acolo sarmele rezista, dar pentru ca tu ti-ai luat viteza doua etaje mai devreme, te trezesti in cais, zgariat tot si speriat ca dracu. Iti tragi rasuflarea, iti dai seama ca nu ai nimic, esti intins pe o craca de cais care se sprijina in sarmele de la etajul 1 si spre norocul tau sunt legate de balcon cu funie, ca sa nu ajunga copiii la fructele avarilor de vecini.

Dupa mai putin de un minut daca esti Cristoase! si nu prea te duce mintea si esti si greu de speriat, incerci sa afli cum cobori din cais. Foarte simplu. Iti dai drumul de pe craca si vrei sa te prinzi cu mana de craca. Genial gandit!

Dar,evident, cazi pe spate, infigi bine un cot in pamant si tadaaaaa, fractura.

Partea romantica la copilarie e ca, dupa ce ai cazut de la etajul trei, dupa ce spre norocul tau n-ai murit, dar ti-ai rupt mana, te bate ma-ta ca ai vrut sa furi caise.

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Iarna in pantaloni scurti.

February 6th, 2010

Pe la o vreme, mniezo, desi tanar, era mare betivan. Prietenii ii spuneau “damigeana” deci iti imaginezi cam ce betivan era mniezo in tinerete. Mniezo avea un prieten depanator, expert in monitoare, calculatoare, tuica, palinca, horinca si toate speciile astea de caise adunate intr’un butoi si lasate sa fermenteze. Prietenul asta, sa’i spunem Cristoase!, desigur, era mai batran un pic decat mniezo, un pic e putin spus, deci un mare lider si indrumator spiritual. Dar pentru ca atat mniezo cat si Cristoase! erau prieteni cu Pink Floyd, ei s’au inteles bine. Am zis pink floyd? si pasiunea pentru alcool ii unea, cei doi fiind mari amatori ai tratarii ranilor cu vin si bere.

Intr’o seara de un romantism incredibil, cei doi trageau cu gingasie de niste vodka in white-horse, pe vremea aia un internet cafe in satuc, cand, deodata, pelicula s’a rupt. E ceea ce in latineste s’ar numi “cazus stupidus consumatus alcoolus exageratus”. Desfasurarea actiunii a fost urmatoarea:

mniezo s’a incuiat in wc, unde s’a dezbracat, s’a pus deasupra lui wc si a adormit. a dormit sase ore. afara, pe zi, erau cam 15-20 de grade. acum era deja noapte. incepuse sa ninga. dupa 6 ore, Cristoase! a spart usa si l’a gasit pe mniezo dormind, cu pantalonii in vine.

mniezo s’a lasat trezit si convins sa plece acasa. a ajuns acasa dimineata, pe la 8. s’a dus in camera lui insusi, unde a gasit plapuma aranjata in asa fel incat parea ca doarme cineva. asa ca a plecat la urmatoarea camera: la surori dormeau surorile. la parinti, dormeau parintii. ceva era dubios, asa ca mniezo s’a asezat in singurul loc la caldurica si ocrotit de eventuala furie a mamei: sub coltarul din bucatarie, pe gresie, cu spatele lipit pe calorifer. Dimineata, mama lui mniezo s’a bucurat tare, cand in bucatarie, de sub coltar, ieseau picioarele pline de ghete pline de zapada cu noroi ale bunului mniezo, care se incalzea linistit la calorifer, visand.

mama lui mniezo, femeie mai dintr’o bucata, il ia voiniceste pe mniezo de picioare si il taraste pe gresie in sufragerie, sa’l vada ta’su.

ta’su, cu mandrie: te doare capul? zic, ma doare rau.. te inveti minte? ma invat.. du’te si dormi. ma duc, ma duc.

a doua seara, mniezo a venit mort, lemn, copac, ranga, manga, muci, etc etc. plin de noroi pe ghete, dar plin de noroi pe ghete, mniezo se tupileaza pe langa mama care se juca la calculator pe biroul de langa patul lui mniezo. in graba de a nu supara pe nimeni, mniezo omisese sa se descalte si omisese un alt detaliu vital: mama’sa tocmai schimbase asternuturile. Acuma, nu are rost sa explicam cum se uita mama’sa atenta la mniezo, fara sa spuna nimic, ca o felina aflata la vanatoare. Mniezo s’a prins ca ceva e putred, asa ca a facut ce era de cuviinta, atunci cand a venit intrebrea “iar ai baut, animalule”: s’a intors linistit catre mama si, cu o fata inocenta, i’a vomitat pe picioare vo doua stacane de vin rosu, fiert, inca cald.

morala: Pentru cine crede ca bataia nu doare cand esti beat, tin cu aceasta ocazie sa va contrazic!

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,