DIVINA PARODIE

Nu ma faceti sa vin la voi!

nu stiu altii cum sunt dar eu cand ma gandesc la stramosii mei si la stramosii stramosilor mei si la stramosii stramosilor mei imi vine sa le las moldova.

bunul mniezo s-a intors acasa. Nush ce drac de cuvant a castigat premiul pentru cel mai urat cuvant dar cu siguranta am uitat cuvantul “muc”.

La bucale m-am intalnit cu vechi prieteni, printre care si Cristoase!, cu care am Read the rest of this entry »

Ieri noaptea bunul mniezo s-a betivanit cu Cristoase!, care a venit tocmai de la noi de-acasa de la malul marii pana la Timisoara. Cu ocazia asta ne-am comemorat mamele si am depanat amintiri. S-a intamplat ca prietenii bunului mniezo sa inchirieze acum multa multa vreme o amarata de carciumioara de vo doi metri patrati, unde sa sarbatorim faptul ca doream sa ne imbatam. Astfel ca, in jurul orei doua noaptea, dar mai ales in timpul ei, bunul mniezo echipat in jurul braului cu toate camasile de grunjeri ai prietenilor (adica vo 11 camasi) si Cristoase!, echipat cu fraza “mi-e rau”, zaceam pe acoperis, hotarati sa vomitam la vale. Ca sa intram cu ghetele pline de noroi in detalii, acoperisul nu era inclinat cam deloc, dar asta nu ne putea opri pe noi. Si unde nu-mi ies in cale, se cobor la vale din bar doi dintre prieteni, pusi pe fumat. Noi eram cam deasupra lor si tocmai calculam ce glume proaste sa le facem, cand, dinspre cetatea dusmana, discotecacomunala, se indreapta catre cei doi prieteni trei bucati de mobilier negru, dintre care doua sifoniere si o noptiera destul de solida. Sifonierele si noptiera, erau imbracati toti trei in treling si pantofi, fapt dupa care ne-am dat seama ca, coroborat cu culoarea de camuflaj a pielii pe timp de noapte, nu puteau fi tocmai intelectuali. Bineinteles, noptiera era pusa pe scandal, ceea ce a dus la nevrozarea sifonierelor care din senin si buna pace si de n-o fi cu banat, se apuca sa mi-i plesneasca pe prieteni. Bunul mniezo si Cristoase!, acesti batman si vatman intre eroii contemporani, bineinteles ca au sarit sa isi ajute prietenii. Au sarit dupa urmatoarea metoda: bunul mniezo a aplicat procedeul “ninja sinucigas”, sarind cu un Yoko Tobi Geri perfect fix in mufarina unuia dintre sifoniere.  Cristoase! la randul lui a sar.. nu. Cristoase! s-a dat jos frumos prin spatele barului, pe unde urcasem, apoi a ocolit curtea, a intrat prin spatele barului si a aparut si el la locul accidentului cam la vo 15 minute.

In timpul asta cei doi prieteni  disparusera bineinteles dupa colt, lasandu-l pe mniezo cu sifonierul ramas infipt bine in picioare si cu noptiera care tipa iritata. bunul mniezo s-a prins repede ca ceva e putred asa ca a activat brusc viteza roackerului beat, care e egala cam cu doi warp. Deci, in calitate de sportiv la acea ora, bunul mniezo nu prea putea fi prins. A ajuns acasa si s-a culcat linistit.

In acest timp, sifonierele devastasera barul si l-au pleznit bine pe singurul dintre roackeri care dormea linistit pe o canapea.unul dintre sifoniere, cel blagoslovit cu un mare “Caterpilar 42″ pe mocofan de bunul mniezo, sparsese cu pumnul vitrina carciumei si acum sangera pe procesul verbal al politiei, explicand de zor ca “deodata, din cer a venit unul cu multe camasi, asa ca eu l-am pleznit pe asta” – si arata spre prietenul nostru cu nume de neamt care si-o luase fara sa priceapa mare lucru.  Politienii nu prea reuseau sa completeze procesul verbal pentru ca nu intelegeau cum se scrie numele prietenului nostru cu nume de neamt. In fine, amenda, P.V. de constatare, etc etc.

Dimineata, vine Cristoase! la bunul mniezo, care Cristoase! e sinonim si simultan cu tipul de la doi de care va mai ziceam. In fine, era de-al casei, asa ca intra in casa fara sa-l intrebe nimeni nimic. Ajunge la bunul mniezo in camera, care bunul mniezo dormea linistit. Il trezeste si ii explica buimacului mniezo ce prostii au facut ei. Bunul mniezo cam uitase, dar, ridicandu-se in capul oaselor, gaseste stransa bine in pumn peste noapte dovada: o bucata de trening de vo 5 centimetri patrati, cu sigla de la adidas pe ea. Ce-am invatat noi astazi? Ei bine, nu te lua de roackeri ca-ti rup fâşul.

Ora 9: bunul mniezo e trezit de gajica lui de la acea vreme, care il intreaba unde face revul. bunul mniezo zice ca nu stie. gajica ii spune ca ea e la munte pe undeva prin judetul covasna parca la ceva satuc, la ceva cabana. bunul mniezo nu mai stie numele satucului, dar retine numarul cabanei: 44a.

ora 11: bunul mniezo se imbarca intr’un tren spre brasov. de la constanta la brasov face cale lunga cu trenul.

ora 21: bunul mniezo ajunge cu greu in judetul ascuns sub nameti unde se afla satul cu pricina.

ora 23: cu greu, bunul mniezo reuseste sa faca stopul pana in sat, apoi o ia pe jos pana la cabana aflata in captul opus al satului.

23.40: bunul mniezo ajunge la cabana, unde pe langa gajica din timisoara mai gaseste si niste prieteni cin cluj inarmati cu o punga de un leu plina cu iarba.

23:45 bunul mniezo se trotileaza fara sa fumeze nimic din cauza fumului din cabana.

23:48: intra mascatii peste noi in cabana impartind pulane in stanga si in dreapta urland “culcat ma, n’auzi?”

23.48: bunul mniezo o ia pe gajica sub el si se pune pe podea cu fata in jos.

23:49-23.55: bunul mniezo primeste cu bucurie pulane pe spate impartite cu generozitate de un jandarm mai prietenos. gajica intreaba: doare? bunul mniezo, cu alura de vand damme si dintii stransi de bucurie zice degajat: “ei, cum sa doara? pe mine sa ma doara?” in timpul asta bunul mniezo se cacase pe el de durere.

23.56: incepem sa intelegem ce vroiau jandarmii: cautau cutitarul.

23.58. cineva incearca sa explice ca noi nu avem nici un cutitar, primeste cadou pulane pe spate. jandarmii strang buletine.

0.00: la multi ani 2005! jandarmii din usa isi ureaza la multi ani, astia din camera urla, mniezo o pupa pe gajica si ii spune la multi ani si este rasplatit cu inca un pulan pe spate.

0.05: confuzia se risipeste: jandarmii au intrat peste cabana gresita, ei trebuiau sa ajunga la 44b. noi eram la 44a.

0.07: ne ridicam si ciocnim o sampanie razand. adrenalina si mirosul de iarba ne fac sa nu ne mai putem opri din ras. mai sunt doi jandarmi in usa, vis-a-vis, colegii lor repeta scenariul pe care l’am vazut si noi.

0.10-5.00 cativa fumeaza, fumul se pastreaza in camera, femeile sunt paranoice si noi cu ele. iarba era foarte buna, dar cauza paranoia.

5.00 ne hotaram sa plecam ca sa spulberam convingerea femeilor ca or sa vina taranii cu furcile dupa noi si or sa greseasca si ei cabana, or sa ne dea foc ca sa iesim din casa, etc.

6.00 vo 20 de insi, in varful muntelui, in satul vietii, fac autostopul in prima dimineata din an.

9.00 trece prima masina.

11.00 trece o dacie papuc care ne ia pe toti si ne lasa la gara. ne luam bilete spre brasov si asteptam 4 ore trenul, obositi.

17.00 suntem in drum spre bucuresti, am gasit legatura din brasov. gajica nu stiu de ce mi’a zis sa mergem la bucuresti ca ea e din timisoara, dar lui bunul mniezo ii convine ca se apropie de casa.

19.30 ajungem in bucuresti, mergem la o prietena de’a lui gajica. gajica scoate punga de iarba, o lasa pe masa cadou prietenei care ne primeste in gazda si mergem sa ne culcam.

12.00 ne trezim cat sa bem o cupa de sampanie apoi adormim la loc.

5.00 plecam spre constanta unde mniezo o ia si pe gajica.

9.00 in sfarsit sarbatorim revelionul. La multi ani, gajica! La multi ani mniezo!

Precum am promis, bunul mniezo continua seria povestirilor despre alergat in fundul gol, Mniezo si Cristoase! se aflau in oraselul de bastina, un orasel mic si urat asa cum sade bine oricarui oras construit in jurul unui obiectiv comunist. Pe la o vreme, alergam destul de des in fundul gol prin oras, cam o data pe saptamana. Ei si devenisem celebri, pentru ca treceam chiar si prin centru (desigur, centrul era pustiu miercurea la 3 dimineata spre exemplu) si mai treceam si prin fata celor doua banci din oras, un bcr si un brd, asezate vis-a-vis si ca sa fim cu adevarat eroi salutam paznicii celor doua banci cu chiraituri de cate ori treceam. Ca sa fie povestea completa, sa va povestesc un pic si despre Gajica, care era prietena omului in gasca noastra. Gajica era fermecata de iesirile noastre nude, asa ca insista mereu sa iasa si ea cu noi in astfel de situatii. Noi, desigur, nu eram foarte incantati cu ideea.. Asa ca intr’o seara, cand Gajica ne’a prins un pic piliti, zice “hai sa alergam in fundul gol”. Noi aburiti ne bucuram de idee, Gajica nu arata chiar rau si aveam motiv sa’i vedem un pic fundul.. Dar pana la coltul de unde porneam ne’a mai pierit din curaj.. Iar cand ne’am dezbracat, am aruncat urgent hainele in bratele ei si am tulit’o. Gajica a ramas un pic plutind in deriva, apoi si’a dat seama ca a fost tepuita si a inceput sa alerge dupa noi strigand. Iar intr’o miercuri pe la 3 dimineata, paznicii au vazut doi roacketi fugind in curul gol prin fata lor si o gagica cu hainele in brate alergand dupa ei si strigand: “Nu fugiti de mine, ca vreau si eu”… Si paznicii au dus vorba despre asa lucru minunat si astfel am ajuns celebri, mniezo si fiul sau, Cristoase!