DIVINA PARODIE

“La viaţa lui, Gustav fusese o celebritate, deşi niciodată nu făcuse nimic. Iar când spun „nimic”, chiar la „nimic” mă refer. Gustav doar zăcea, umplând spaţiul cu el însuşi. În locul lui putea fi un ursuleţ de pluş, o arbaletă vizigotă sau o cută a cuverturii, dar de parcă aşa se nimerise, era el. Părea că asta e singura sa raţiune de a exista, să pună în locul aerului pe care-l substituia ceva aflat într-o altă stare de agregare, mai densă.

Când s-a născut, în urmă cu aproximativ 30 de ani, medicii au crezut că venise pe lume mort. Nu doar că lipsea acel urlet cu care noii veniţi îşi însoţesc intrarea în scenă, dar şi după obişnuitele manevre de batere pe spate rămăsese placid ca un ciorap găurit. Până la urmă, urletul a fost dăruit Universului, însă de către asistenta care, la vreo două ore după ce constatase lipsa pulsului, a observat cum bebeluşul fâlfâie din pleoape scurt, ca un liliac.”

Bunul mniezo il recomanda pe Cristoase!, acum autor literar de carti, printre nenumaratele sale aparitii editoriale numarandu-se prima si singura “Cateva sfarsituri de lume”. O carte pe care va recomand sa n-o ratati ca nu vrem sa maniem pe mniezo.

cateva sfarsituri de lume.

mniezo DivinaParodie, DivinaRecenzie arbalet, batere, cand, care, cuse, Dar, doar, dup, Gustav, iune, lipsa, locul, lui, lume, rea c, recomand, scut, singura, urit, urm, vrem

cainele si crema. de mniezo.

Mniezo şi Cristoase!,  într-un acces de îngrijire a corpului cu aloe vera şi mai ştiu io ce, au stabilit că niciodată nu se vor preta la chestii homosexual-metrosexuale gen epilare, cremuire, etc. Dar, Cristoase! în neţărmurita lui incapacitate de a rezista actului de a plăcea mamelor lu gajică, a conceput un plan grandios care să-l facă atrăgător şi anume: duş, bărbierit, cremă, aftershave, parfum scump, tot tacâmul. a mers chiar mai departe cu planul, gândindu-se că probabil vizita la părinţii gajicii durând mai multe zile, va dormi cu ea, ceea ce presupune sex, mult sex şi eventual mâncare. Pentru a se face mai atrăgător decat maximul de atrăgător,  a ales pentru după bărbierit un aftershave scump, primit cadou de ziua lui, un parfum şi mai scump primit cadou de ziua lui taică-su şi o cremă hidratantă cu castraveţi primită cadou de ziua maică-sii. Pentru ca seara să se desfăşoare perfect, pe Cristoase! l-a trăznit inspiraţia divină, aşa că după ce şi-a hidratat întreg corpul cu castravete, pentru zona genitală a ales o cremă irezistibila de ciocolată, despre care chiar el i-a spus bunului mniezo aşa: bă, aşa tare miroase că jur că-ţi vine s-o mănînci! desigur, el spera să îi vină gajicii să o mănînce, nicidecum bunului mniezo. Astfel hidratat, bine mirosind, înarmat cu flori, Cristoase! a baătut la uşa părinţilor gajicii, pe mamă a pupat-o şi i-a dat florile, pe tată l+a strâns de mână şi i-a dat o sticlă de vin, pe gajică a pupat-o regulamentar pe obrajori să nu vadă tatăl, iar pe câine l-a mângâiat pe cap şi câinele a dat din coadă. Au trecut la masă, evident, au stat la masă de poveşti cam trei ore, timp in care mama gajicii l-a privit încântată, tatăl l-a descusut în toate felurile, gajică l-a privit cu subînţeles de multe ori, iar câinele s-a dovedit un mare, gigantic, imens amator de ciocolată.

mniezo DivinaParodie aloe vera, atr, cainele, care, chiar, ciocolat, cne, crem, crema, Cristoase, dormi, flori, Gajicii, ilor, inspira, lui, mai, mcare, mniezo, pentru, privit, tor

Cristoase! e punker şi se vede pe faţa lui. Tatuat pe jumatatea curată de corp, un tricou cu care lui Sid Vicious i-ar fi fost ruşine, o creastă cu care variantei galinacee masculine a lui Sid Vicious i-ar fi fost ruşine, o atitudine cu care atitudinii lui Sid Vici.. etc etc. Stă în tramvai pe locul de batrâni şi+sau handicapaţi şi fumează nepasător, pentru că încă nu e perioada în care au interzis fumatul în public. Pe la pod (astăzi acolo e billa- vorbim de constanţa desigur), urcă o băbătie cu faţă de a dracului, care se aşează pe scaunul din faţa lui Cristoase! şi incepe să se uite fix la el. Nici nu porneşte tramvaiul din staţie că băbătia începe sa ţipe la Cristoase! pe motiv ca strică ţara. De fapt, să revedem dialogul:

baba: …… că aţi stricat ţara asta, voi cu americanii voştri că numai dezmăţate vezi la televizor, că sunteţi nişte nesimţiţi, că….

Cristoase! se uită la ea cu dispreţ, apoi întoarce capul spre geam, în timp ce baba continuă cu scandalul. După câteva minute, îşi pierde răbdarea şi se întoarce spre babă, spunîndu-i cu obidă:

-Te reneg!

Baba înţepeneşte pentru o secundă, apoi contraatacă puternic:

-Tereneg eşti tu mă băiatule!!!

mniezo DivinaParodie ara, baba, capul, care, cepe, creast, Cristoase, curat, din, eaz, fapt, fi, fost, ine, întoarce, jumatatea, lui, punker, reneg, ru, Sid Vici, Sid Vicious, spre, stric, Tatuat, tri c, tricou, vede

Mi-am adus aminte de Cristoase! care era cu colejii lui de camera din caminul 5 din Observatorul din Cluj. Cristoase! nu era cel mai roacher din lume, asa ca s-a dus in Music Pubul din Cluj si ungurii de-acolo nu-i pareau lui foarte prietenosi. Cand ceva blond cu ochi albastri destul de solid a trecut printre el si cei patru prieteni ai lui, doi au cazut in cur. Asa ca s-au hotarat ei sa il incarce pe domnul cu ochi albastri, acest brad pitt de music pub cluj. Acestea fiind zise, l-au asteptat si cand brad pitt a iesit afara spre casa, Cristoase! i-a sarit in carca iar ceilalti cinci i-au dat un pumn. In total, i-au dat un pumn, pentru ca, imediat, cu Cristoase! in carca, brad pitt care era rachet moldavian le-a tras o mega mama de bataie celorlalti patru. Apoi incerca sa il dea jos pe Cristoase! din carca, dar evident, vazand masacrul, Cristoase! n-a vrut sa coboare decat dupa ce au negociat. Rezultatul a fost ca domnul Cristoase! l-a dus in carca pe Brad Pitt pana la casa dansului, adica din piata Avram Iancu pana haaaat sus in OPbservator, ocolit un pic, pe Calea Turzii.

mniezo DivinaParodie adus, asa, brad, brad pitt, calea, carca, care, Cluj, Cristoase, decat, din, era, imediat, lui, moldavian, music, music pub, pitt, prieteni, rachet, sarit, zise

Dar nu acum, mai demult, cand aveam 16 ani si Cristoase! avea 14. Acolo, pe traseul imbecil dintre Cabana Idiotului si ceva lac de prin Parang, ne-am ratacit de doua ori la dus si de trei ori la intors. Dar l-am luat pe Cristoase! si hai sa mergem la cabana. La Cabana Idiotului a fost super misto. Idiotul asculta zepp si ac/dc iar bunul mniezo s-a lasat agatat de o evreica de aproape 30 de ani. Misto gajica evreica, dar mai misto era gajica MILF de aproape 40 a lui Cristoase! care avea 14, dar deh, eram barbati cu par la unde esti barbat, asa ca ce ne pasa noua sau lor? In fine, ne-am pupat un pic care pe unde, era cam intuneric, fetele erau destul de straine de felul lor, asa ca nu vorbeau decat limba lui Michael Jackson, dupa cum am mentionat, limba in care i-au explicat Idiotului ca noi montam corturile in camera lor in seara aceea. Dar Idiotul idiot fiind nu a inteles sau nu a vrut sa inteleaga, asa ca ne-a gasit in camera lor, nu prea imbracati nicibunul mniezo nici Cristoase!, nici gajica evreica nici gajica MILF, deci a procedat la ce putea sa procedeze un idiot: ne-a dat afara pe bunul mniezo si pe Cristoase!, care explicau nevinovati ca e o neintelegere si platesc fara probleme camere, numai sa ii lase sa stea ca traseul era absolut imposibil si acum mai si ploua si nu vedeai la un metru in fata.. Idiotul nu a vrut sa inteleaga nici limba romana, asa ca am plecat cu Cristoase! amarati, prin ploaie, pana cand, uzi leoarca, am gasit un bolovan mai mare sub care ne-am adapostit unul in bratele altuia pana dimineata, tremurand de frig. Aveam cu noi trei pachete de Viceroy noi noute, in tipla, dar nu aveam foc. Asa ca am tremurat fara tigari. Bunul mniezo, in barbatia lui, a dormit cu piciorul stang intr-o balticica, asa ca a facut un pic de reumatism. Cristoase! a dormit in barbatia lui cu spatele lipit de peretele ud din semi-pestera aia asa ca a facut aprindere la plamani. Mama idiotului a dormit atat in barbatia lui mniezo cat si a lui Cristoase!, astfel ca, prin asociere, probabil are acum reumatism si a murit de pneumonie, fie-i pneumoftiziologul aproape, ca ma doare piciorul de la ploaia asta.

mniezo DivinaParodie afara, asa, bolovan, care, Cristoase, Dar, decat, Gajica, Idiotului, imbecil, lasat, lase, limba romana, lor, luat, lui, mai, Mama, Michael Jackson, mniezo, nici, stea, viceroy

Cristoase! arata ca un drac uman. Are o pleata rara, impletita in coada de ponei, ca sa zic asa. Intr-un post pe care cred ca l-am sters la un moment dat, povesteam cum Cristoase! de gelozie a muscat dintr-un oltcit si si-a spart dintii, pe care i-a inlocuit cu dinti de metal. Erau de fapt de argint cred, dar aratau teribil. Unde mai pui ca era tatuat din varful degetelor pana sub barba undeva..Muscase din oltcit ca era oltcitu’ lu’ concurentu’. Deci tigle pe casa nu are de felul lui. A doua nevasta l-a parasit ca nu aducea bani in casa. Nu era bautor, nici fumator, nici nu spargea banii la striptiz. Venea din strainatate cu bani si le dadea marci la aurolaci sa se dea pe gheata cu fata. Era bucatar de fel, chiar priceput, asa ca intr-o zi, am fost cu Cristoase! si cu niste amici ai lui si ai mei in ceva sat langa Lugoj, ca sa cumparam porumbei de la unu’ de-l stia Cristoase!, ca sa facem salata de porumbei.  Am ajuns, am trecut la afaceri, Cristoase! a cumparat toti porumbeii de-i avea ala, care erau destui, asa, vo suta de perechi., poate mai mult. In pret a intrat si o gasca, pe care am denumit-o Margareta si pentru ca nu incapea in sacul in care Cristoase! ambalase porumbeii, a legat-o cu cureaua de gat si o plimba asa, mai fara voia dansei.  Margareta era fata buna, dar avea obiceiul prost sa mearga oriunde nu mergea Cristoase! care injura catranit, pentru ca in acelasi timp cara in spinare sacul de porumbei care se zbateau si ei de numa’numa. In fine, iata-ne deci in Timisoara, prin centru, prin Unirii, mergand catre apartamentul lui Cristoase! unde trebuia sa facem salata de porumbei. Noi, adica prietenii, eram destul de ofiliti de la alcool, asa ca imaginea cu Cristoase! era destul de amuzanta. Cand am ajuns in apartament, Cristoase! a legat-o pe doamna Margareta de usa de la frigider si pentru ca se astepta sa vina nevasta dintr-o clipa in alta, a ascuns porumbeii in masca de la chiuveta, unde i-a indesat cu chiu cu vai. Atat porumbeii cat si Margareta au ramas acolo uitati de soarta inca o zi, pana a durat betivaneala.  A doua zi, Cristoase! lemn de beat s-a gandit in marinimia lui sa elibereze porumbeii, asa ca i-a aruncat pe geam rand pe rand de la etajul patru, strigand “zburati, sunteti liberi!”. Porumbeii din nefericire, dupa o zi inghesuiti in masca de la chiuveta intr-un sac, pierdusera aceasta abilitate. Nu aceeasi soarta a avut-o biata Margareta, care a renuntat la tabieturile de doamna si s-a cacalit prin bucatarie ceea ce a starnit mania lui Cristoase! care, pentru a impiedica viitoare astfel de iesiri total nepotrivite pentru o domnisoara de varsta Margaretei, i-a cusut curul. Imi pare rau ca va dau acest detaliu, dar e totusi o intamplare iesita din comun, merita sa o stiti si domniile voastre.

Acum ca stiti cine e Cristoase!, va zic ca spre rusinea lui se vede nevoit sa divorteze a patra oara. Se pare ca aleasa inimii dansului nu prea a apreciat dovezile de iubire ale lui Cristoase!. Dintre aceasta, ultima, care indica desigur o iubire aleasa, a fost tentativa lui Cristoase! de a-i scrie sotiei ca o iubeste. Asta n-ar fi asa iesit din comun daca n-ar fi incercat sa scrie asta chiar pe umarul dansei folosind o lingura de lemn. Doar v-am zis ca e bucatar de meserie..

mniezo DivinaParodie asa, Asta, care, Cristoase, din, era, gasca, lui, margareta, oriunde, parasit, pentru, ponei, porumbei, porumbeii, sa zic, sacul, salata, sters, tigle, Timisoara

I

Crescuse muntele din mare

Înalt,impunător

Și pentru-a se feri de soare

Se-nconjurase-n nor.

Păduri adânci,întunecate

L-acopereau de mult

Și văi abrupte, stânci înalte

Erau de netrecut,

La poale, valuri nemiloase

Îl biciuiau mereu,

Iar cețurile negre, groase,

Umpleau aerul greu..

În ăst decor, săpată-n stâncă,

În veacuri ce s-au stins,

Era o peșteră adâncă

Stăpână pe abis.

În astă gaură în munte

Mișu , stăpân, dormea

Și tremurau stâncile mute

Când Mișu sforăia!

Căci era Mișu cel mai mare

Dintre semenii lui,

Și când privea-ncruntat în zare

Cu ochii lui căprui

De frică se oprea și vântul

Și ploaia, deodat`

Și-l ascultau rostind cuvântul,

Porunca ce-ar fi dat.

N-aveau acum motiv de teamă

Căci Mișu dormea dus

Visând acum, de bună-seamă

Războaie ce s-au scurs…

Însă voinic era și-acuma

Deși de mult bătrân..

Căci noaptea neagră-i era muma

Iar tatăl – un nebun,

Un vrăjitor ce-l zămislise

Din lac neînceput

Iar când lumina se ivise

Era deja născut.

Deodată, timpul se oprește!

Și ploaia a-ncetat

Căci Mișu parcă se trezește

Și stă îngândurat.

Se-anunță parcă dimineața

Vântul adie – ușor,

Se-mprăștie încet și ceața

Urcând spre negrul nor.

În peștera ce-i e odaie

Își spune Mișu : ,,Las` ,

Întins pe patul meu de paie

Mai lenevesc un ceas”

II

,, Trezește-te odată, fiară,

Ești leneș și bătrân

Vrei să-ți repet a mia oară?

Și te mai crezi stăpân? ”

Mișu deschise-un ochi agale

Și către ea privi:

Cea mai frumoasă-ntre fecioare

Cum alta n-a mai fi!

Cu pletele curgând în valuri

Pe umerii de nea,

Lucind ca cel mai curat aur

Ca razele de stea!

Și gura roșă ca de sânge

Și în obraji bujori,

Că de-o privești inima-ți frânge

Și pentru ea te-omori..

Dar ochii ! negrii precum cerul

În noaptea cea mai grea

Ascund–năuntru lor misterul…

Cât de frumoasă–i ea!

Și – acuma era mânioasă

Și-n ochi avea văpăi.

..Mișu atunci convins se lasă

Și se-aruncă în văi…

Iar dedesupt marea mugește

De vânt neostenit

Și-o stâncă îl ademenește

Cu piscul ascuțit.

Dar când s-apropie pământul

Cu piscurile tari,

Mișu îmbrățișează vântul

Cu aripile mari.

Apoi zburând ca o furtună

Cu aripe de-argint

Tot norul negru îl adună

Lumină dăruind.

Iar soarele vesel străluce

Pe solzii-ntunecați

Mișu coboară și se duce

Spre codrii cei înalți -

Acolo, jos, în poieniță,

Se spală la izvor,

Apoi se-ntoarce la domniță

Deasupra codrilor.

În peștera ascunsă-n munte

Se știa Mișu domn.

Strânsese-acolo comori multe

În viața-i de dragon!

Căci toți dragonii strâng avere

Și aur și argint

Pentru dragoni nu e plăcere

Ca aurul sclipind.

Dar cea mai mare-ntre comoare

Rubinul prețios

Era prințesa visătoare

Cu părul ei frumos!

Orice dragon și-are destinul

Să strângă bogății

Să umple cu comori căminul,

Zeci, sute, poate mii..

Zgârciți cu-această strălucire

Comoara și-o păzesc

Și-ntr-un târziu duc la-mplinire

Destinul dragonesc

Răpind o tânără fecioară

Cu păr de-aur curat;

Și-aceasta le e lor comoară -

Destinul de urmat.

Şi cavalerii vin călare

Pe cai înaripaţi,

Ca pe dragoni să îi omoare

Să fie-apoi bogaţi!

Şi pe prinţese să le ceară,

Să urce pe-armăsar,

Ca să le ducă-n câte-o ţară

C-aşa-i povestea doar.

Numai că Mişu-mbătrânise

Şi el sta încurcat

Pentru prinţesă nu venise

Vre-un prinţ cu braţ armat.

Şi de venea vreunu `ntr-o doară,

Să vină, la ce bun?

Că-n loc de flăcări,doar pe-o nară

Scotea un pic de fum.

Şi colţii lui cei ca oţelul

Căzuseră  demult

Pe lângă asta, bătrânelul

Era şi-un pic cam surd..

Sătul era şi de fecioară!

O fi frumoasă ea!

Dar turuie de parcă-i moară

Despre menirea sa:

,,Aşteaptă tu să vină prinţul,

Pe cal înaripat

Atunci ai să-ţi găseşti sfârşitul,

Eu voi pleca îndat’!”

Dragonul o privea atunce

Cu aerul duios,

Cum tot vorbea cu glasul dulce

De prinţul ei frumos.

Trăise-atâta cu-astă fată

Având grijă de ea,

Că o privea precum un tată

Priveşte fiica sa.

Şi tot mereu privea în zare

Mereu, mai încruntat

Să-i vină ginere călare

Pe cal înaripat.

Şi mai făcea timpul să zboare

Spunând fetei poveşti

În care el, dragonul, moare

De săbii-mpărăteşti

Iar ea mereu mai răsfăţată

De ,,tatăl’’ grijuliu

Îi făcea solzii să albească

Cu mult mai timpuriu

III

Dar iată că în ziua-aceasta

Când Mişu-a hotărât

Să lumineze-n soare creasta

Muntelui mohorât,

Călare pe un cal ca neaua,

Cercând al lui noroc,

Vine un prinţ! De-argint e zaua!

Şi spada-i e de foc!

Se sperie un pic dragonul

Când vede la hotar

Cât de puternic pare omul

Ce-i fi-va adversar!

Trecură doar câteva clipe

Când calul înstelat

Lasă încet a lui aripe

Cu mândru nechezat.

Printul sari, isi scoase spada

Din teaca strălucind!

Iară veşmântu-i ca zăpada

Şi zaua de argint!

E prinţul! Vai! Prinţesa strigă

Şi leşină pe loc.

Prinţul spre Mişu se repede

Cu spada lui de foc.

Dar Mişu, ca în tinereţe,

Se mişcă repejor:

Cu gheara rupe frumuseţe

De spadă din cotor.

,,Un’ te grăbeşti, voinice dragă,

Spre moarte te repezi?

Pricepi că nu am chef de sfadă?

Atât nu poţi să vezi?’’

,,Păi, nu-ţi aperi comoara oare?

Fecioara ce-ai furat?’’

,,Fecioară e între fecioare,

Dar m-am cam săturat

Să-mi povestească-ntreaga ziuă

Că ai să vii pe-aici.

De veacuri bate apa-n piuă,

Tu ai păzi-o, zici?’’

Prinţu-l privi aşa-ntr-o doara

Cu-n aer gânditor:

,,Eu n-am venit pentru fecioară

Şi nici să te omor,

Ci înspre marea mea mirare

Când astăzi m-am trezit

Am văzut cum lucea în soare

Un munte de granit’’

,,Păi şi nu vrei să iei fecioara?’’

,,N-o iau, că-s însurat

Şi nici nu-mi trebuie comoara

Că-s rege şi-s bogat”.

Şi-aşa de rău îmi pare-acuma

Nevastă că mi-am luat,

Că despre-a mea aud întruna

Că-i place alt bărbat,

Şi-apoi îs tânăr şi nu-mi place

Să zac într-un castel

Ce pe deasupra se preface

Încet, într-un bordel…’’

Atunci gândi Mişu o clipă

Se hotărî ce vrea

Şi luând pe prinţ sub o aripă

Îi şuşoti ceva.

IV

În muntele crescut din mare,

În veacuri ce s-au stins,

Era o peşteră sub soare

Stăpână pe abis.

Şi-acolo stau două prinţese

Frumoase precum flori!

Şi şuşotesc secrete dese

Ascunse-ntre comori..

V

Plutind în zarea mărginită

Departe de castel,

Voinicii noştrii se prezintă:

-Sunt Mişu.

-Sunt Costel.

mniezo ParodieSerioasa abis, acum, adci, cand, cariera, cea, ceas, Dar, Destinul, duri, felicitari, fiar, gaur, Iar, lui, mai, munte, odat, pân, prin, sfor, vântul, vrei, zice

Gajica lui Cristoase! s-a mutat la spital fiindca bause niste pietre si i-au ramas la rinichi. Acolo, ca orice gajica tanara, era insotita de niste babute preacuvioase, cu frica lui mniezo. Babutele care mai de care citeau carti, jucau carti, scriau carti, ma rog, ca babutele..Ce fac babutele de plictiseala? Ezac! Corec! Direc! Sporovaiesc toata ziua despre gajica si cum erau si ele tinere cand erau tinere.. Si ce fac babutele de plictiseala? Ezac! Corec! Perfec! Discutii toata ziua despre doctorul batranel si de treaba si daca ar mai merge o tura. Ei bine, da si babutele plang cateodata. Din vorba-n vorba, babutele, una (R) 70 ani, cealalta (C) 80, incep cu “apoi, ce zici ca eu mai pot?”. Si nu spun ca una dintre babute isi ia inima-n piept si degetul in zda. Dap, exact, degetul in . IN! Ii zice la cealalta babuta: “nu vezi ca nici degetu’ nu-mi mai incape?”. Cealalta babuta vine cu o privire inteleapta, ca babutele” “pai esti tu proasta, nu vezi ce deget gros ai?”

Cine n-are batrani, sa-si cumpere!

P.S. multumim pe aceasta cale gajicii ca am inghitit gheata din scotch cand mi-o povestit si amu am si eu gheata la rinichi.

mniezo DivinaParodie babute, Babutele, bine, care, carti, Cealalta, Gajica, incep, inima, lui, mai, nici, niste, orice, P.S, r 70, rinichi, rog, tura, zice

Cristoase! lucreaza la banca. Din cand in cand, in afara de matusele care vin sa imprumute milioarde ca sa construiascacasa la nepoti, mai vin si gajici, pe care Cristoase! le trateaza cu cafea, acolo pe loc sau dupa program. Cand a venit ultima bunaciune de gajica, dar in acelasi timp prima pe o scara de la 1-10 in top bunaciuni, Cristoase! i-a propus o cafea,ca el le da cafea acolo sau dupa program,  i-a luat buletinul si a aflat unde sta, i-a mangaiat manutele frumos ca un cuceritor, i-a facut card de cumparaturi cu comision mic, i-a zambit si i-a spus complimente.

Gajica nu lucreaza niciunde. Are un gras care are un Audi asa ca stiti deja ce lucreaza. Cand a venit la banca, i-a zambit frumos lui Cristoase!, a ras la glumele lui, a primit cu placere cafeaua, i-a dat buletinul lui Cristoase!, s-a lasat mangaiata pe manute, a zambit frumos din nou si din nou, a primit cardul de la Cristoase! si i-a curatat banda neagra de pe spate cu o moneda.

mniezo DivinaParodie acolo, afara, asa, banca, cafea, cand, care, Cristoase, din, gajici, lasat, lucreaza, lui, moneda, pe loc, scara, spate, vin, zambit

Pe bunicul lui mniezo il gasiti in blogroll. E ceea ce se cheama un voluntar si salveaza copii si i-a salvat in scandinavia si acum ii salveaza in portugalia si curand ii salveaza si in africa. Face ce am vrea toti sa avem curaj sa facem si bunul mniezo spre exemplu nu poate pentru ca ar trebui sa se lase de fumat.

Bunicul lui mniezo e inalt. E foarte inalt. Aproape da cu capul de crengile de la copac. Bunul mniezo nu trebuie sa se furiseze pentru ca el e mai scund si oricum e intuneric. Suntem personaje de Karl May si noaptea e din ce in ce mai neagra. Nu avem o varsta foarte inaintata, dar cum altii dau atacul la caise, noi atacam manastirea, in speranta gasirii chiliilor calugaritelor.  Curtea manastirii e foarte ingrijita si plina de lalele. Winnetou si Old Shatterhand sunt una cu natura in gloriosul lor conquest. Bine ca n-au caini fatucele astea ca altfel le stricam recolta de lalele. Pe prispa, lemnul vechi scartaie un pic si noua ne ingheata sufletele. Ajungem, ajungem, suntem acolo..

Si asa am aflat ca manastirea era de fapt de taici.

mniezo DivinaParodie acum, asa, avem, bunicul, bunul, conquest, curaj, foarte, inalt, Karl May, lui, mai, mniezo, pentru, poate, portugalia, salvat, salveaza, scandinavia, spre