Filed Under (De Basu) by Basu on 03-06-2010
Amu ceva vreme, multă vreme zic, cam ca la un an, posedam încă un frumos şi unic exemplar din ceea ce mulţi ar numi ” femeia Aşa DA!”, cu toate cele (bine, avea ea un defect, pe mine, dar intre timp s-o rezolvat,asta îi altă naraţiune). Într-una din zile, cam pe la miezul nopţii, eu şi ea ajungem ‘napoi acasă, nu la noi acasă, pentru că nu eram acasă,ba eram undeva pe la munte, sub Tâmpa zic. Ea cam trează, eu cam beat, nu foarte, numa’ atât cât să mă simt dator cu ceva romantism gratuit, taman când era să stăm de vorbă cu moş Ene.
Întind fain frumos mâna pe după gâtul ei, o strâng mai bine-n braţe, mi-arunc privirea înceţoşată spre fereastră, şi grăiesc cu damf de bere, cu vocea puţin sugrumată de importanţa momentului:
-Ui’ tu ce fain ne bate luna plină-n geam.
Ea se întoarce, mă priveşte cu ochii mari, după care izbucneşte-n râs, uşor convulsiv aş spune după cum se zguduia la 7 Richteri patul. Ba aş putea să jur că şi casa o luase puţin la vale, pen’ că dimineaţă ne treziserăm cu adresa schimbată, de la numărul 14 acu’ stăteam la 8.
Precizări intermediare, care ar fi trebuit să fie preliminare: sub Tâmpa locuieşte oraşul Braşov, cu o populaţie de cca. două sute şaptej’ de mii de braşoveni, iaşoveni, moldoveni şi nu numai. Un element distinctiv al oraşului sunt literele tip Holywood de pe Tâmpa, electrificate, başca luminate, care alcătuiesc cuvântul Brassó Braşov Aparent, în urma consumului excesiv de prea mult, şi uneori de beuturi în care producători iresponsabili au pus şi alcool, literele au proprietatea de a semăna cu doamna Luna. Şi am un cap frumos, rotund în colţuri, numa’ îl am dejeaba aş adăuga eu.
Filed Under (De Mniezo') by mniezo on 15-04-2010
Cand era bunul mniezo student la cluj mari minuni se intamplau pe palierul de la ultimul etaj al caminului III din observator. Acolo bunul mniezo avea niste prieteni cu care mai fuma ceva ce nu e frumos sa spui si apoi stateam in curul gol fiecare in patul lui si ne uitam la televizor si spuneam prostii si radeam. Nu, nu stateam, statea numai Cristoase! in curul gol (adica ceva gogosari din material de strampi, d-aia), care era in stare sa faca ceva de pocnit si din aspirina, daca o amesteca cu ce trebuie. Intr-o zi a facut domnul Cristoase! ceva jointache foarte puternic pe care sa-l pipam dupa ce terminam lapticul. Amu’, care nu stiti ce-i aia laptic, bunul mniezo va spune sa faceti si voi acasa. Intr-o oala de lapte se fierbe niste buruiana, apoi se acopera si se lasa sa se raceasca. Cand fiertura s-a racit, toate boncurile cu care s-au inodat la ochi si limba vreodata baietii de la vita de vie sunt un fleac fata de laptic. Si daca redbull iti da aripi, lapticul ti le cam taie. Cum spuneam, Cristoase! l-a facut pe jointache si l-a pus in pachetul gol de lache strike. Bem laptic, fumam un marlboro, praf, lemn, copac, stam in paturi si levitam.
Peste vo 20 de minute vine tipul care se juca pe calculator in camera la unguri si cere o tigara. Cristoase! zice ia si tu una de pe masa de-acolo. Tipul care se juca pe calculator in camera la unguri se duce, se uita intr-unul din pachete si zice: da’ numa’ una mai e. O iau? Ia-o.
Si a luat-o.
Au trecut cam 5 minute pana a procesat Cristoase! care sare din pat in curul gol (dar nu in curul gol ci in gogosari d-aia din material de strampi) si se repede spre camera ungurilor unde tipul care se juca pe calculator in camera ungurilor se juca pe calculator in camera ungurilor.
Cristoase!, in curul gol (dar nu in curul gol ci in gogosari d-aia din material de strampi) si agitat bate la usa la unguri disperat: Nu fumaaaa baaaaaaa!! Nu fuma ca nu e bineeeeee!!
Iese un ungur, se uita la Cristoase! care era in curul gol (dar nu in curul gol ci in gogosari d-aia din material de strampi) si cugeteaza: Pai normal che nu e bun sa fumezi, uite la tine cum esti!
Filed Under (De Mniezo') by mniezo on 07-03-2010
Ieri noaptea bunul mniezo s-a betivanit cu Cristoase!, care a venit tocmai de la noi de-acasa de la malul marii pana la Timisoara. Cu ocazia asta ne-am comemorat mamele si am depanat amintiri. S-a intamplat ca prietenii bunului mniezo sa inchirieze acum multa multa vreme o amarata de carciumioara de vo doi metri patrati, unde sa sarbatorim faptul ca doream sa ne imbatam. Astfel ca, in jurul orei doua noaptea, dar mai ales in timpul ei, bunul mniezo echipat in jurul braului cu toate camasile de grunjeri ai prietenilor (adica vo 11 camasi) si Cristoase!, echipat cu fraza “mi-e rau”, zaceam pe acoperis, hotarati sa vomitam la vale. Ca sa intram cu ghetele pline de noroi in detalii, acoperisul nu era inclinat cam deloc, dar asta nu ne putea opri pe noi. Si unde nu-mi ies in cale, se cobor la vale din bar doi dintre prieteni, pusi pe fumat. Noi eram cam deasupra lor si tocmai calculam ce glume proaste sa le facem, cand, dinspre cetatea dusmana, discotecacomunala, se indreapta catre cei doi prieteni trei bucati de mobilier negru, dintre care doua sifoniere si o noptiera destul de solida. Sifonierele si noptiera, erau imbracati toti trei in treling si pantofi, fapt dupa care ne-am dat seama ca, coroborat cu culoarea de camuflaj a pielii pe timp de noapte, nu puteau fi tocmai intelectuali. Bineinteles, noptiera era pusa pe scandal, ceea ce a dus la nevrozarea sifonierelor care din senin si buna pace si de n-o fi cu banat, se apuca sa mi-i plesneasca pe prieteni. Bunul mniezo si Cristoase!, acesti batman si vatman intre eroii contemporani, bineinteles ca au sarit sa isi ajute prietenii. Au sarit dupa urmatoarea metoda: bunul mniezo a aplicat procedeul “ninja sinucigas”, sarind cu un Yoko Tobi Geri perfect fix in mufarina unuia dintre sifoniere. Cristoase! la randul lui a sar.. nu. Cristoase! s-a dat jos frumos prin spatele barului, pe unde urcasem, apoi a ocolit curtea, a intrat prin spatele barului si a aparut si el la locul accidentului cam la vo 15 minute.
In timpul asta cei doi prieteni disparusera bineinteles dupa colt, lasandu-l pe mniezo cu sifonierul ramas infipt bine in picioare si cu noptiera care tipa iritata. bunul mniezo s-a prins repede ca ceva e putred asa ca a activat brusc viteza roackerului beat, care e egala cam cu doi warp. Deci, in calitate de sportiv la acea ora, bunul mniezo nu prea putea fi prins. A ajuns acasa si s-a culcat linistit.
In acest timp, sifonierele devastasera barul si l-au pleznit bine pe singurul dintre roackeri care dormea linistit pe o canapea.unul dintre sifoniere, cel blagoslovit cu un mare “Caterpilar 42″ pe mocofan de bunul mniezo, sparsese cu pumnul vitrina carciumei si acum sangera pe procesul verbal al politiei, explicand de zor ca “deodata, din cer a venit unul cu multe camasi, asa ca eu l-am pleznit pe asta” – si arata spre prietenul nostru cu nume de neamt care si-o luase fara sa priceapa mare lucru. Politienii nu prea reuseau sa completeze procesul verbal pentru ca nu intelegeau cum se scrie numele prietenului nostru cu nume de neamt. In fine, amenda, P.V. de constatare, etc etc.
Dimineata, vine Cristoase! la bunul mniezo, care Cristoase! e sinonim si simultan cu tipul de la doi de care va mai ziceam. In fine, era de-al casei, asa ca intra in casa fara sa-l intrebe nimeni nimic. Ajunge la bunul mniezo in camera, care bunul mniezo dormea linistit. Il trezeste si ii explica buimacului mniezo ce prostii au facut ei. Bunul mniezo cam uitase, dar, ridicandu-se in capul oaselor, gaseste stransa bine in pumn peste noapte dovada: o bucata de trening de vo 5 centimetri patrati, cu sigla de la adidas pe ea. Ce-am invatat noi astazi? Ei bine, nu te lua de roackeri ca-ti rup fâşul.
Filed Under (De Mniezo') by mniezo on 08-02-2010
Cica, pe la 14 ani bunul mniezo avea exact varsta de 14 ani. Batranii spun ca era destul de tanar atunci si se apucase el de cantat la chitara vrajit de Cristoase! care cu o mana manuia chitara si cu cealalta canta la ea foarte frumos. Aceiasi batrani spun cu jumatate de gura ca bunul mniezo se straduia sa invete si el despre chitara cu ocazia unei Gajica care se intampla sa-i profeseze dansului Chimie si de care era foarte indragostit. Si, cu durere in suflet pentru sistemul de invatamant de la acea vreme, va spun ca si Gajica era indragostita de mniezo, dovada faptul ca la banchet toti colegii lui mniezo si-au sarutat colegele numa bunul mniezo a sarutat-o pe ascuns pe Gajica, cu gura lui pe gura ei, cu mana lui pe mana ei si mai ales cu sentimentele lui duioase pe sentimentele ei duioase.
Revenind.
Bunul mniezo se apucase deci prin Mai sa invete sa canta si gura lui din chitara si, dupa banchet,cand se terminase scoala, prin iunie, bunul mniezo stia doua lucruri esentiale:
1. O piesa la chitara.
2. Unde locuieste Gajica.
Detalii:
1. O piesa la chitara. Stere, de la Timpuri Noi. Cu versurile din care citam: “mirosul acru de pisat din drum te ia la Stere”.
2. Unde locuieste Gajica. Asta nu va pot spune, dar ca detaliu, locuia cu mama lui Gajica si cu cele doua surori ale sale dintre care cea mai mica avea 6 ani mai mult decat bunul mniezo la acea vreme. Acum am mai crescut si cred ca am si depasit-o.
Re-revenind.
Inarmat cu chitara, cu cele mai nobile intentii, cu dragoste si mai ales cu “Stere”, bunul mniezo se munceste sa sara gardul la Gajica, un gard de vo 3500 de metri, sau cel putin 2 oricum. Bunul mniezo, care a inventat mersul pe apa si multiplicatul pestilor, reuseste evident sa sara un amarat de gard, fara sa sparga chitara. Se apropie tiptil de geamul Gajicii, care era si geamul surorilor acesteia si brusc, in lumina romantica a lunii se aude clar si raspicat o voce care mai tarziu avea sa inebuneasca topurile: “La Stere’n crasma’n cartier, cu curve suti si mici cu bere..”. Ma rog. Holograf era prea complicat pentru acea vreme, iar stefan banica jr. nu aparuse ca nu murise inca Elvis si nici raduleasca nu cauta bataie.
Reactia fanilor, a presei din lumea intreaga a fost una previzibila: o bucurie imensa i-a cuprins pe toti, o fericire nepamanteasca le-a invadat trupurile. Din nefericire, surse aflate la fata locului au confirmat pentru divina parodie tv ca nu le-a bucurat in egala masura pe Gajica, pe surorile dansei, pe mama aflata la dispozitia Gajicii si nu in ultimul rand, de fapt in PRIMUL rand, pe caine.
Caine, profil rapid:
Rasa: Dulau agresiv, ucigas, fara scrupule sau mila
Greutate: 220 kg fara geaca
Dotari: Rachete sol-sol anti-mniezo
C.V. Angajat al fortelor oculte in ultimii 20 de ani. 18 persoane ucise instant prin sfasierea carotidei. 14 decedate lent prin scurgerea treptata a sangelui din corp in urma leziunilor. 2 atacuri armate, unul asupra unei banci si unul asupra Coreei de Sud. Un atentat sinucigas cu bomba. Atat atacurile armate cat si atentatul s-au soldat cu succes. 4 boxeri muscati si batuti cu o bata in urma unei altercatii intr-un bar. Era deci un caine mare si rau.
Re-re-revenind.
Caine ucigas. Mniezo chitarist. (Nu exista chitaristi solizi, sa nu uitam asta). Gard de 2 m. Bunul mniezo nu putea sari gardul cu chitara, dupa cum si-a dat seama instant. Asa ca a lasat chitara acolo si a fugit citam “mancand pamantul”. Alte pagube in urma acestei actiuni: o geaca rupta si unul dintre cei doi tenesi pierdut pe campul de lupta.
Peste vo luna bunul mniezo a dat admitere la liceu, in alt oras decat orasul de bastina. N-o mai vazuse pe Gajica de la banchet, pe motiv ca dansa avea un numar de telefon fix la care raspundea mama Gajicii si ii spunea bunului mniezo numai minciuni, gen “nu vrea sa vorbeasca cu tine, intelege!”. In fine. Dupa admitere la liceu incerc din nou sa o sun. Aflu ca era plecata, in luna de miere, de cateva zile. Era de fapt logodita de cativa ani cu un Ofiter III care de obicei lipsea de acasa, dar ultima oara a luat-o cu el in calatorie. Si de nevasta. Si tot.
Dezamagit, singur si trist, bunul mniezo avea sa ramana corigent pe vara la Chimie intr-a zecea. De-aia!
Filed Under (De Mniezo') by mniezo on 06-02-2010
Dupa cum bunul mniezo discuta mai deunazi cu Cristoase!, in camera in care bunul mniezo impreuna cu ceilalti Cristoase! locuieste acum, pastreaza o sticla de vin drept momeala. Sa va explic: “- Buna, bei un vin cu bunul mniezo? – Pai as bea, ca ne place palaria ta. – Bun, dar il tinem pe vin in camera, langa pat, daca vrei vin, treba sa te intinzi pe patul bunului mniezo.” Cam asta inseamna vin-momeala, adica pur si simplu o sticla de vin motiv pentru o vizita in camera bunului mniezo. Acum, detaliul important e ca vinul nu are desfacator, deci sticla in general cam ramane nedesfacuta, pentru ca din momentul in care ai ajuns in pat, ce mai conteaza ca ai spus ca vii pentru vin.. si, cum i-a spus candva bunul mniezo cuiva: unde dragoste nu e, nimic nu e.. daca tot nu este desfacator la vin, macar dragoste sa fie.. in fine, prea mult batut apa in piua pe aceeasi tema. Sa revenim la povestirea noastra. Mai acum o dimineata, bunul mniezo pescuia cu sticla de vin. Si cum statea pe malul barului, cu textul cu “hai la un vin” intins in apa, deodata simt ca trage.. o las sa muste bine si hat! o iau pe gajica in camera la sticla de vin. Numa ca, de data asta bunul mniezo a nimerit ceva rapitor ambitios. Ne asezam frumos pe marginea patului, cu gajica si mniezo discutand frumos probleme care tin de preludiu, gen “ce lucreaza tatal tau”, etc. Bunul mniezo, in timp ce o intretinea pe gajica, intinde mana spre sticla de vin si spune, parand surprins: “ptiuuuu, drace… n’avem desfacator..” Numa ca bunul mniezo, dupa cum spuneam, a nimerit culmea ambitiei intr-o gajica si unde nu pune gajica mana vartos pe sticla si impinge la dop si trage si da cu sticla de pamant mai-mai sa-l trezeasca pe Cristoase! care dormea intr-un pat pe langa teritoriul pe care urma sa se desfasoare razboiul sexelor.. bunul mniezo tot incerca sa calmeze fiara din gajica, iar aceasta se incrunta mai tare catre sticla si unde nu pune deodata gura pe sticla si… incepe sa suga dopul cu putere in speranta ca il scoate..
Amu’, nu stiu daca domniile voastre ati incercat sa scoateti un dop dintr-o sticla de vin sa vedeti ce greu iese.. dar sa-l sugi e culmea ambitiei.. bunul mniezo s-a trezit brusc in miezul unei dileme imense.. daca dansa nu reuseste sa scoata dopul, o sa tot insiste oricum, pentru ca e clar ca a venit chitita pe vin, nu pe bunul mniezo.. dar DACA REUSESTE??!? bunul mniezo se si vedea, precum in bancul minunat, cu cearsaful strans in fundul domniei sale, supt de vlaga, de inima, de creier, intors brusc pe dos de o gajica in stare sa suga dopul din sticla de vin.. asa ca bunul mniezo a scos frumos dintr-un sertar o formula de la revedere si a trimis-o pe gajica la plimbare de unde venise. Iar gajica a luat frumos sticla (bineinteles!) si a plecat satisfacuta spre locul de plecare.
Observatie: Bunul mniezo a scapat nesupt de viata insasi cu pretul unei sticle de vin, motiv sa va povesteasca si dumneavoastra aceasta magnifica patanie.
Filed Under (De Mniezo') by mniezo on 06-02-2010
Sa fi fost acum mai multi ani, pe cand bunul mniezo iubea Timisoara si implicit pe gajica, banateanca pe trei sferturi unguroaica, frumoasa foc, cu nume pe latura franceza. Gajica l’a luat pe bunul mniezo acasa sa ii arate blanita. Nu neaparat blanita ei, desi poate ca si asta, cat mai ales o blanita de iepure sau chair mai multe blanite de iepure care tineau loc de covor la gajica in camera. Blanitele, atat cele de iepure cat si cele de gajica erau extraordinar de confortabile, motiv pentru care bunul mniezo s’a bucurat cu un prezervativ de menta, proaspat aparut pe piata, megahit in acea perioada. Desi sexul cu prezervativ de menta e ca si ceaiul fierbinte cu gheata, lui mniezo i’a placut pana cand s’a auzit pe undeva usa. Nu puteau fi decat doua variante: mama sau tatal gajicii. Astfel, bunul mniezo si gajica s’au ridicat urgent de pe blanitele lor si pentru ca bunul mniezo nu putea risca sa mearga la wc sa arunce prezeul si acesta sa pluteasca si sa nu se duca, bunul mniezo la bagat in buzunar. Zis si facut, cumva au scos-o la capat mniezo si gajica cu parintii, s’au facut ca citeau, ziua a trecut, bunul mniezo a plecat. S’a facut seara. Bunul mniezo pleaca de la casa lui sa cumpere o bucata de paine si 20 de tigari. Numa ca ghiavolu’ si’a strecurat coada in buzunarul lui mniezo si mniezo a uitat ca ascunsese acolo prezervativul cocolosit frumos si bine folosit. Intamplarea face ca acesta s’a regasit printre hartiile de zece mii cu care bunul mniezo intentiona sa plateasca painea si tigarile. Vanzatoarea era scarbita si facea scandal. Bunul mniezo ce era sa faca? s’a prefacut si el scarbit si s’a pus pe scandal. Nu e al meu, nu ma intereseaza, nu pun eu mana pe toate prostiile, etc etc!
Asa ca bunul mniezo a plecat urgent din alimentara, lasand banii si luand de acolo tigarile, painea si lasand bineinteles si prezervativul pe tejghea.
Vanzatoarea a iesit panicata binecuvantandu’l pe bunul mniezo cu caldura si cu vorbele: “nu pleca, treci si ia’ti prezervativul, boule”. Bunul mniezo privea la trecatorii care se uitau la ca la circ, lamurindu’i din cand in cand: eh, n’aveam bani sa platesc, ce era sa’i dau pe paine?