Archive

Posts Tagged ‘Dupa’

vecina lu’ mniezo

January 13th, 2012

Bunul mniezo si-a luat caine zilele astea, motiv pentru care n-a mai scris de aproape un an, sau cat mniezo o fi trecut. however, zic, pentru ca am baut bere si dupa cum stiti bunul mniezo nu prea bea bere pentru ca daca bea 10 beri treba sa mearga de o sau doua ori la buda, cum ziceam, pentru ca bunul mniezo a baut bere, si-a adus aminte despre vecina dansului care locuia la un bloc distanta de mniezo si care dansa avea o reputatie de prea buna facatoare de secs oral, reputatie castigata facand secs oral. si facea aceste minunate lucruri prin cele mai diverse locuri, motiv pentru care era si surprinsa destul de des, motiv pentru care reputatia, ma rog. si printre cele mai ciudate locuri s-a numarat si scara de bloc a lu’ mniezo intr-o dimineata cand dansul a venit acasa de la serviciu. deci, sa se sublinieze ca mniezo nu participa la aceasta actiune decat ca simplu trecator.  impreuna cu aceasta minunata imagine, bunul mniezo a observat trei lucruri: 1. au reparat astia becul in scara, in sfarsit e lumina. 2. vecina e deosebit de politicoasa, pentru ca si-a rupt de la gura ca sa zica citez “saru’mana” cand a venit mniezo. 3. trebuie neaparat sa ma barbieresc, daca arat asa batran incat sa mi se spuna saru-mana la varsta asta.

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

La multi ani un pic vulgar de 8 Martie!

March 8th, 2011

E 8 Martie, sarbatorim inca o data cu cadouri pentru femei, la fel ca de craciun, revelion, valentine’s, dragobete, 1 martie, 2 martie, 3 martie, 4 martie, sfantul gheorghe, ziua recoltei, si ma rog, toate zilele dintre zilele astea. Dar asta nu cred ca ne deranjeaza, pe noi barbatii. cel putin pe bunul mniezo mai putin, ca el e un adevarat cavaler. he even owns a horse!

Si nici n-ar trebui sa ne deranjeze. Femeile sunt minunate pentru ca au o gramada de calitati: sunt frumoase si arata bine. Asa ca puneti mana si cumparati flori, bomboane si tequilla si sa sarbatorim! In fond, cate nu fac ele pentru noi, doar ca sa ne fie bine? (observati NU-ul, ok?). Se epileaza, se machiaza, se imbraca frumos, se parfumeaza, se agita, se serveste rece.( Cumpara-i flori!)

In timp ce noi pentru ele ce facem? Ne spalam. Poate. Cate stiluri diferite de sex oral exista in cazul femeilor? Unii barbati prefera in genul “buzele moi si lenese”, altii genul de femeie mai agresiva, unii prefera genul musculos, brazilian. De alt barbat. Oricum, toate optiunile astea si inca multe, exista pentru ca ele sunt atente si le pasa si au grija sa ne faca placere. Si tu nu-i cumperi flori?  Cate genuri de sex oral exista in cazul barbatilor? Doua mari si late: a venit beat acasa, genul scurt. Sau a venit treaz acasa, genul deloc.  Femeile se intereseaza, fac comparatii. “Bea mai mult suc de ananas, ca sa aiba gust mai bun”. Nici macar nu iti pasa de chestia asta, daca ti-ar pasa ti-ai da drumul in mixer si daca pui tequilla, lime si triplu sec, Bang! i-ai facut o Margarita. Asa ca macar cumpara-i flori! Nu, de asta nu-ti pasa, dar daca te imbeti cu fosta si ajungeti acasa, peste 20 de minute e: “bleeeeeeeeeeeeeeeeaaaaah, ce-i asta?”. Si tu ai baut ca nesimtitul doua saptamani tabasco, Cause you hate the bitch!

Ne plangem ca ne plimba ore intregi prin magazine? Dar in cabina de proba, ai intrat dupa ea sa-ti multumeasca? Daca da, atunci nu merita flori? Dar sexul oral in piscina, l-ai incercat? Daca da, cumpara-i flori! Apropo de asta, nu e ciudat sexul oral in piscina? Cu toti copiii aia care fac galagie in jur? e 8 Martie! Cumpara flori!

Apropo de asta, cand ii e ei rau, suni toti prietenii ca sa scapi la fotbal sau poker. Cand ti-e tie rau, ea face ceaiuri, mancare si masaj. Te cearta, daca ai baut si e vina ta ca ti-e rau, sau te mangaie daca a baut ea si e vina ei ca ti-e rau de la muscatura de mai jos, de azi-noapte. Asa ca merita flori!

Si inca ceva: Vand flori!

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Casa, cap I

May 23rd, 2010

Batranul statea pe veranda casei albe, admirand multumit gradina cocheta asternuta ca un covor plin de culori in fata casei in care isi petrecuse ultima jumatate de veac. In fata, stejarul trona majestuos covorul de flori, iar cracile groase adaposteau un cor intreg de pasari, care salutau vesele aparitia soarelui in dimineata aceea plina de culoare. Batranul isi aprinse din nou pipa cu un chibrit care lua foc cu un sfarait molcom, parca in ton cu zambetul sculptat pe fata batranului, un zambet cald, ramas acolo inca din tinerete, de cand terminase de construit casa. Era mandru batranul de casa pe care o construise cu propriile maini, pe vremea cand se saturase de colindat lumea si se hotari sa se aseze si el undeva. O construise direct pe nisip, din lemn adus din padurea de departe, dinspre miaza-noapte, la cateva ore de mers pe jos. Mergea in fiecare zi dupa lemne pe care le cara cu bratul, insotit numai de visele in care casa ii aparea majestuoasa, parca privindu-l cu ferestrele largi indreptate spre mare. O construise direct pe plaja, in locul ala uitat de lume, in care parea ca nimic nu creste, desi la cateva ore spre nord gaseai padurea intunecata, de nepatruns, in timp ce chiar din locul unde el se apucase de construit crestea un munte inalt, in spatele caruia soarele disparea.

O construise exact cum ii aparea in vis. Inalta, impunatoare, indreptata cu fata spre marea albastra cu reflexii turcoaz si inspumata ca laptele, pentru ca soarele sa il trezeasca in fiecare dimineata cu razele calde. O construise acolo, pe plaja, departe de oameni, departe de restul lumii, departe de amintirile si constiinta care atunci il copleseau, dar pe care acum le uitase sau si le amintea vag de tot si de care oricum nu-i mai pasa. Cand a terminat de batut ultima bucata de scandura in acoperis, cand a terminat-o de vopsit, cand ferestrele au lucit pentru prima data sub razele soarelui prietenos, a stiut ca reusise cel mai bun lucru din viata lui si a stiut ca ala avea sa fie locul lui pana la sfarsitul vietii. Iar viata i-a trecut molcom, fara griji, in singuratatea lumii aceleia ciudate, in care soarele rasarea cu exactitate in fiecare zi, in care nu plouase niciodata. Ah! Ba da! Plouase intr-o noapte sinistra, in care    vantul aproape i-a daramat casa iar fulgerele luminau ca ziua cerul negru si infuriat. A plouat chiar atunci, cand el adusese din padure o ghinda, sperand ca in nisipul in care construia casa sa poata sadi un stejar. Si chiar a reusit, pentru ca a doua zi dupa ce a ingropat in nisipul din fata casei ghinda, in fata casei trona un stejar falnic, verde si impunator. Batranul, fericit ca furtuna de peste noapte nu-i distrusese marea realizare, nici nu s-a intrebat cum de crescuse stejarul atat intr-o singura noapte. De fapt, era fericit ca se intamplau toate lucrurile alea, pentru ca nu avea foarte multe de facut si acum avea la ce sa se gandeasca. In urmatoarele zile a plecat dupa alte ghinde, dar n-a mai plouat niciodata din noaptea aia si din nici o ghinda nu a iesit un alt stejar. Dupa ani de zile in care isi petrecuse diminetile pe veranda fumand din pipa sculptata, batranul a ajuns la concluzia ca furtuna aia diavoleasca, insotita de ploaia puternica, au facut stejarul sa creasca peste noapte. Cu timpul, la umbra batranului stejar nisipul a inverzit, nascand o gradina fabulos de verde, plina de flori si de o iarba parfumata, o iarba care mirosea dimineata a pepene galben, asta pana cand in coltul casei a aparut trandafirul ala rosu, care de cand a aparut a avut o singura floare mare, rosie, ale carei petale pareau sa cada continuu si care mirosea atat de puternic incat oriunde te aflai in gradina il puteai simti. Ba chiar, batranul isi aduse aminte ca intr-o zi, chemat de valurile puternice s-a aruncat in mare si numai dupa ce valurile l-au purtat pana hat, departe, de unde casa abia se mai vedea, abia atunci a reusit vantul sa imprastie mirosul persistent al trandafirului cu o singura floare.

Erau multe lucruri pe care si le amintea batranul dar nu incercase sa si le explice niciodata, sau mai bine zis nu reusise, iar, cu timpul, dupa toate aceste intamplari ciudate, totul a inceput sa i se para firesc, fara sa mai nasca atatea intrebari. De fapt, amintirile batranului erau confuze in cea mai mare parte, dar asta se datora cu siguranta varstei. Fumand si gandindu-se la toate astea, batranul privi balustrada cu vopsea alba, care incepuse sa se scorojeasca pe ici pe colo si isi dadu seama ca astazi aniversa saptezeci de ani. Saptezeci de ani! Erau saptezeci de ani in care zilele erau atat de asemanatoare intre ele, incat cu exceptia uneia sau alteia, toate formau un tot in mintea sa, incat abia si-a dat seama ca isi serba astazi aniversarea. Poate, in afara de ziua in care gasi stejarul bine infipt in fata casei, sau in afara zilei in care dibui de unde venea mirosul puternic, nu-si amintea de fapt nici o zi. Sau cel putin nu incerca sa isi aminteasca o zi. Pentru ca si-ar fi amintit si ziua aceea, poate la fel de fericita precum cea in care terminase casa, cand pe poarta nu foarte inalta a intrat in curte un catel cat un ghemotoc si a venit si s-a asezat direct la picioarele lui. Pe-atunci, era tanar. Dar privindu-si pantofii isi aduse aminte cum a venit si s-a asezat cu capul pe siret, da, exact pe siretul acestor pantofi pe care ii avea si acum si pe care nu incetase sa-i poarte de-a lungul vietii, fara sosete si acoperiti de o dara fina de nisip alb, pe care blestematul de vant il mai asternea pe veranda, pe pantofi sau pe pervazul ferestrelor. Atunci, cu o expresie uimita, lua catelul in palme si se uita la el cu drag, fericit ca avea un nou prieten. Catelul parea ca abia deschisese ochii si cand batranul isi apropie fata de a lui, isi lipi boticul umed de barba neagra si stufoasa a omului a carui inima tocmai o castigase.

Era un prieten fidel, devotat si jucaus, si batranul, pe atunci un barbat tanar si singuratic, ii facuse o minge din sosetele lui legate in jur cu niste ata, pe care i-o arunca toata ziua in timp ce el tragea din pipa pe veranda, mormaind multumit in barba neagra si stufoasa. Probabil ca au trecut asa multi ani, foarte multi, au trecut cam zece ani si catelul cu ochii mici si blanzi si boticul umed era acum un dulau mustacios, alb si blanos. Intr-o zi, ii arunca mingea si cainele nu se mai duse dupa ea. S-a mirat atunci, vazand cum sosetele acelea vechi si infasurate cu ata n-au trezit nici o miscare din partea cainelui. De fapt, cainele nici nu s-a uitat dupa minge, ci numai il privea cu ochii tristi, intins cu botul pe labe pe veranda acoperita de panza aceea subtire de nisip alb. I-a adus niste mancare, i-a pus niste apa, l-a imbiat cu covrigi, i-a impins chiar strachina cu mancare sub bot, dar cainele continua sa se uite la el cu ochii tristi, umezi si calzi asa cum erau si cand se intalnisera prima oara intr-o dimineata, cu zece ani inainte. Stia ce inseamna asta, stia ca ei traiesc de sapte ori mai putin, dar refuza sa creada ca o sa-si piarda un prieten atat de fidel si devotat. In noaptea aia, un nor urias a acoperit cerul de obicei plin de stele. Toata noaptea, cainele a urlat si s-a vaitat. Spre dimineata, inainte sa rasara soarele, au plecat impreuna spre tarmul inspumat al marii. Cainele schiopata, au mers greu. Au mers spre nord, pe malul marii, pana cand aproape au ajuns la padurea intunecata. Acolo, tarmul era inalt iar marea se spargea de stanci sub cararea pe care paseau, facand un zgomot ingrozitor. La un moment dat, s-au oprit si s-au privit. Un val puternic a izbit stanca chiar atunci, in timp ce cainele il privea trist, cu o privire pe care nu avea sa o mai uite niciodata. Atunci, parca marea a vuit deodata si el a impins cainele de pe buza stancii. A cazut fara sa schelalaie, fara sa scoata nici un sunet, iar el s-a uitat jos, pentru a-si vedea ultima oara prietenul zdrobit de o stanca, inainte ca un alt val sa ii fure trupul si sa il poarte in adancuri.

Prima raza de soare facuse marea sa se inroseasca, de parca o lume intreaga de sange se asternea in fata privirilor lui. A plans tot drumul catre casa cu hohote ragusite, iar cand a ajuns pe veranda, s-a asezat in balansoar sfarsit de puteri si cu inima franta-n doua.

Btranul isi scutura pipa, o umplu cu tutun si o aprinse din nou, gandindu-se la toate astea, cand se auzi scartaitul portii. Privi mirat cum in curte intra un tanar inalt, cu ochii albastri si o barba neagra, stufoasa. Era ca si cum s-ar fi privit pe el insusi acum atatia ani. Tanarul se apropie si saluta cu o miscare a capului, in timp ce batranul, dupa atatia ani de singuratate isi dadu seama ca nu mai stia sa vorbeasca. Nu mai vorbise cu nimeni de multi multi ani, dar nici tanarul nu scotea nici un cuvant. Se repezi in casa, de unde a adus o cana cu apa si un blid cu ceva mancare rece. Il gasi pe tanar asezat pe scari, cu spatele la el si cu fata la mare, parca asteptand. Ii era rusine ca nu era in stare sa spuna nimic, dar nici tanarul nu parea sa vrea sa scoata vre-un cuvant. Spre seara, s-au mutat in camera de jos, unde au stat tacuti, infipti in fotoliile  din fata semineului care nu fusese niciodata folosit. Dupa un timp, tanarul adormi, parea ca e obosit, asa ca se duse si el la culcare.

Au trecut asa zi dupa zi. Nu vorbeau, dar se intelegeau excelent privindu-se cu aceeasi ochi albastri unul pe altul. Tanarul se apucase de reparat ce batranul nu mai era in stare sa repare, a facut usa de la pod sa nu mai scartaie in bataia vantului care aducea nisip pe veranda, a vopsit casa din nou intr-un alb stralucitor iar intr-o zi, nu isi dadea seama de unde, a venit cu niste perdele albastre minunate pe care I le-a atarnat batranului la fereastra dinspre mare. Continuau sa nu vorbeasca, dar erau prieteni parca de cand lumea, iar batranul pregatea mereu salata verde adunata din gradina ingrijita in timp ce tanarul isi facea mereu de lucru prin curte. Se apucase de sapat o fantana in ziua aceea, iar acum stateau amandoi osteniti in fotoliile din fata semineului nefolosit, batranul fumand pipa iar tanarul cioplind intr-o bucata de scoarta din stejarul de-afara o figurina. Cand a terminat, i-a oferit-o si batranul a luat-o fericit, cu ochii umezi de la emotia care-l trecu atunci . Era un catel cu urechile cam disproportionate, cu capul cam mare, putea foarte bine sa fie si un cal, dar batranul stia ca e un catel.

In noaptea aia a fost din nou furtuna. Vantul parea ca va smulge casa din incheieturi, iar tanarul a umblat toata noaptea in ploaie, pe acoperis, strangand si batand la loc scandurile pe care vantul reusea sa le smulga.

Dimineata, balansoarul alb era gol. Tanarul sedea pe trepte, sorbind ceai cu gust de pepene galben, surprins ca batranul pe care il gasea de obicei treaz odata cu razele soarelui, acum nu aparuse din casa, mai ales ca el dormise pana mai tarziu, doborat de oboseala, de frig si de ploaia de peste noapte. La un moment dat, a urcat la etaj, cautand camera batranului. Nu fusese acolo niciodata. Il gasi intins pe pat, zacand si gemand incet cu vocea stinsa. Imaginea batranului cu ochii albastri aproape il facu sa planga in timp ce cobora dupa apa, ceai si ceva de mancare. In timp ce urca cu pasi repezi scarile, s-a impiedicat si a spart cana cu ceai, asa ca a trebuit sa mai coboare odata dupa ceai. Cand s-a intors, apa si mancarea erau neatinse. Incerca sa il faca sa bea niste ceai dar batranul ii dadu peste mana in timp ce gemea din ce in ce mai tare. Parea sa se chinuie, dar nu erau in stare sa isi spuna unul altuia nimic.

Peste noapte, a vrut sa stea langa el dar batranul l-a alungat cu mana uscativa. Apoi, l-a auzit gemand si a venit din nou. Incerca sa se dea jos din pat si l-a ajutat. Batranul si-a luat pantofii prafuiti in picioarele fara soseste si a plecat facand greu pas dupa pas. L-a urmat afara din camera, din casa. Afara din gradina. Au ajuns la plaja si au mers pe malul marii spre nord, pana aproape de padurea intunecata pe care el abia o ghicea stand pe scarile casei. S-au oprit la un moment dat deasupra marii, intr-un loc unde marea se spargea inspumata in stancile de dedesubt. Batranul il privi cu ochii umezi de parca implora. Intelese ca vroia sa il ajute sa se catere pe stanca, deasupra marii, dar ii era frica sa nu cumva sa alunece si sa cada in haul de jos.  Batranul incepu sa se agate de el cu mainile uscative, reci si tremurande. Il ajuta sa urce pana la urma si acum se uitau unul la altul cu ochii albastri si calzi, in timp ce batranul gemea inabusit.

In dimineata aia, cand soarele a rasarit din mare a parut ca o intreaga  lume de sange-i se intinde in fata ochilor albastri. A plans tot drumul pana acasa, singur si parasit.

mniezo ParodieSerioasa , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Ce mai trebuie sa stii despre copilul tau.

March 26th, 2010

In afara de al cui e de fapt, parintii, cu predilectie taticii si cu predilectie Cristoase!, continua sa afle lucruri noi la cursurile de parinti. Pare-mi-se, de exemplu, a lua temperatura copilului este un act pretentios si foarte util, pentru ca il ajuti pe domnul copil sa faca cacalica. Care va sa zica, dupa ce ca masturbeaza copilul, Cristoase! treba si sa ii bage chestii in fund, lucru care e sanatos si bun.

Sper din tot sufletul ca eu nu m-am nascut copil!

Si dupa cum va spuneam in alta povestire, adica aici, exista mai multe metode pentru a ajuta pe cineva sa faca cacalica. Desigur, daca nu esti cumva Michael, e bine sa ajuti copilul cu termometrul. Nu de altceva, dar afli cu ocazia asta si ce temperatura are!

P.S. Bunicule, dupa cum ti-ai dat seama, i-am facut la Cristoase! o bere, acum e randul tau!

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Boschetar, cumpar I-Phone, Rog seriozitate!

February 6th, 2010

Timisoara, anul curent dupa Cristoase!, ziua de ieri.

Nu.

Hai s-o luam cu inceputul..

Bunul mniezo s-a decis s-o viziteze pe ma-sa, care locuieste intr-alt oras, ferit de mare. Asa ca bunul mniezo s-a urcat in Esmeralda Delahoya Velacruz Miranda Cardinal, proprietate personala a domniei sale si a trecut in drumul spre ma-sa sa ridice un colet de pe drum format din ta-su si un coleg de serviciu al acestui tata. Coleg care avea treaba la gara. Unde ta-su lui mniezo a decis sa campeze ancorat pofund intr-o sticla de Napoleon (daca ar sti Napoleon ce-a ajuns..) In fine. Neavand nimic mai bun de facut, bunul mniezo s-a dus sa se uite cam ce tren mai trece prin gara si pentru ca era un tren in 5 minute, s-a urcat si a calatorit pana haaaaat hat la capitala. Ne-am dat cu metroul, ne-am dat cu gajica, dupa care ne-am dat cu spray si am purces mai departe. Craiova, amenda pentru fumat in tren, ca ce le poate mintea la ‘mnii ofiteri? ba n-am luat amenda ca bunul mniezo chiar s-a adresat cu “domii ofiteri” lucru care i-a flatulat pe toti cei patru slujbasi in turma contribuabililor si l-au scutit pe mniezo de amenda.. si iacata-ma in Timisoara, cucerind-o pe gajica, in parcul botanic. Unde dupa ce bunul mniezo a cucerit-o ce-a cucerit-o pe gajica,  de sub un superb exemplar de stejar (quercus robur pentru virginii care mai cred ca latina cucereste o femeie), ne privea un boschetar. Unul dintre aceia care cred ca bronzul cu care sunt vopsite sobele inseamna sa strici bunatate de bronz, unul dintre aceia care foloseste robinetul doar pentru bani in spatiile amenajate pentru cumparare de fier vechi.. in fine. El ne privea. Ne privea cu pofta, cu drag, cu un pic de dispret, cu simt civic, cu candoare, ne putea privi cu orice pentru ca bunul mniezo intelege. Dar, inca ceva: ne privea cu un i-phone. Si din cand in cand, ne privea cu blitzul, cu poze, cu etc etc. Bunul mniezo n-a avut intelepciunea, puterea sau dorinta sa scoata amaratul lui de nokia 1100, sa-i faca o poza cu lanterna meseriasului, sa-i arat eu lui!

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Frumusete. Despre.

February 6th, 2010

Mergand catinel, bunul mniezo s-a intalnit cu miracolul, cu mersul pe apa, cu duhul sfant intrupat in gajica.. Tinuta bussinesssss, picioare cu glezna fina, acoperita de curelusa neagra din piele – prelungire a sandalei care-i acoperea piciorusul ingrijit, un fund de-ti venea sa vrei sa o vezi numai din spate, desi n fata, acoperit de o camasa alba se ghicea pieptul rotund, dominat de un lantisor cu cruciulita; zic, e credincioasa, e exact cum ii place bunului mniezo.. am pus mana pe mersul pe jos si am urmat-o admirand pletele negre stralucind in soare, cand, ii suna telefonul.. intinde mana fina si ingrijita dupa el in poseta, si cu degetul lung si terminandu-se intr-o manichiura perfecta apasa butonul verde, spunand, cu voce groasa: “Da fa, zi!”

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Axiomele lui ‘mniezo despre baieti!

February 6th, 2010

Atentie, limbaj trivial!

Dupa ce mniezo a dat tarcoale pe la multi prieteni si cand a terminat tarcoalele, multumit de ce aflase mniezo s’a hotarat sa lase posteritatii insemnari care sa ii faca pe toti baietii din lume sa se bucure ca nu sunt singuri in univers. Lista e urmatoarea:

1. Toti baietii s’au scarpinat la coaie si si’au mirosit degetele dupa.

2. Toti baietii au impins candva o gajica de cap in jos, incercand sa faca asta cat mai subtil posibil. Stiti ce vreau sa spun. Oricum, toti baietii n’au reusit nimic cu faza asta.

3.a) Toti baietii au intrebat dupa: tu ai terminat? Ea a zis da. Toti baietii au intrebat: sigur? Ea a zis cred. Toti baietii au intrebat: pai cum adica CREZI?

3.b) Toti baietii si’au intrebat gajica daca prietenul dinainte o avea mai mare. Toti baietii au primit raspunsul nu. Si nici nu era bun la pat. Eu mi’o trageam ca disperata cu el de 6 ori intr’o zi doar pentru ca era dragut si imi aducea flori.

4. Toti baietii mai dau doua minute din fund dupa sperand ca ea nu s’a prins. Vestea proasta: S’a prins.

5. Toti baietii au futut cel putin o data gresit. Adica, e un moment la care nu sunt siguri daca au fost cu adevarat inauntru. Adica, dilema: oare am terminat intre picioare? Si daca da, am si bagat’o inauntru? Am auzit de la Cristoase! ca s’a bucurat si de buric, ca deh, de la spate pe intuneric nu poti fi sigur. Asta e exagerata, desigur, dar tot Cristoase! a futut in patura. Citez: “era asa fina si moale patura ca nu aveam cum sa’mi dau seama.” Adevarul e ca daca e bine, nici nu mai conteaza daca iti dai seama. Daca ea nu’si da seama e si mai bine.

6. Toti baietii s’au chinuit sa o potriveasca cand si’au pierdut virginitatea.Si le’a luat vo 20 de minute (calculat media, de la 10 la 40, dar la 40 vorbim despre cel mai incompetent Cristoase pe care il cunoaste bunul mniezo). Si cand au potrivit’o a iesit la primul dat din fund. Pai sa nu’ti vina sa mori de ciuda?

7. Toti baietii au zis cel putin o data: “dezbraca’te ca nu iti fac nimic”. Sau ceva care suna la fel.

8. Toti baietii au avut in tinerete vise erotice total nepotrivite. Mniezo a auzit de cazuri ca “mama unui prieten” dar cand ajungi la “bunica” deja iti pui intrebari.

9. Toti baietii se uita din reflex in decoltee, chiar daca cea care da cu matura si se apleaca e sora de 11 ani a prietenului cel mai bun, sau matusa veche si scortoasa a sorei respective. Chiar daca e vorba despre decolteul prietenei la care in mod normal nu te uiti nici cand sta singura langa tine, goala.Toti baietii se gandesc la prostii in momentul ala. Apropo de asta, daca nu ti’o mai trage de doua luni deja, ia’ti ceva decoltat si da si tu cu matura prin casa, femeie!

10. Toti baietii spera ca toate fetele au webcam pe mess si or sa se dezbrace candva. Toti baietii au vazut sute de femei dezbracate, dar ei vor pe webcam.

11. Toti baietii fac sex oral. Din fericire nu toti baietii fac sex oral tuturor baietilor. Din nefericire, toti baietii au dat o data cu nasul in fund.

12. Toti baietii si’au masurat’o cu rigla. Toti baietii au trisat si au impins un centimetru-doi rigla in abdomen ca sa le iasa mai bine. Toti baietii au inmultit cu doi si le’au spus prietenilor ca doar ce’a masurat’o recent, deci nu va mai mirati. Toti baietii o au de fapt cu cativa centimetri mai mica. In afara de mniezo, care o are cu cativa centimetri mai mare. Decat rigla. Ce va mirati, ca doar ce’am masurat’o?

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Tot in fundul gol.

February 6th, 2010

Precum am promis, bunul mniezo continua seria povestirilor despre alergat in fundul gol, Mniezo si Cristoase! se aflau in oraselul de bastina, un orasel mic si urat asa cum sade bine oricarui oras construit in jurul unui obiectiv comunist. Pe la o vreme, alergam destul de des in fundul gol prin oras, cam o data pe saptamana. Ei si devenisem celebri, pentru ca treceam chiar si prin centru (desigur, centrul era pustiu miercurea la 3 dimineata spre exemplu) si mai treceam si prin fata celor doua banci din oras, un bcr si un brd, asezate vis-a-vis si ca sa fim cu adevarat eroi salutam paznicii celor doua banci cu chiraituri de cate ori treceam. Ca sa fie povestea completa, sa va povestesc un pic si despre Gajica, care era prietena omului in gasca noastra. Gajica era fermecata de iesirile noastre nude, asa ca insista mereu sa iasa si ea cu noi in astfel de situatii. Noi, desigur, nu eram foarte incantati cu ideea.. Asa ca intr’o seara, cand Gajica ne’a prins un pic piliti, zice “hai sa alergam in fundul gol”. Noi aburiti ne bucuram de idee, Gajica nu arata chiar rau si aveam motiv sa’i vedem un pic fundul.. Dar pana la coltul de unde porneam ne’a mai pierit din curaj.. Iar cand ne’am dezbracat, am aruncat urgent hainele in bratele ei si am tulit’o. Gajica a ramas un pic plutind in deriva, apoi si’a dat seama ca a fost tepuita si a inceput sa alerge dupa noi strigand. Iar intr’o miercuri pe la 3 dimineata, paznicii au vazut doi roacketi fugind in curul gol prin fata lor si o gagica cu hainele in brate alergand dupa ei si strigand: “Nu fugiti de mine, ca vreau si eu”… Si paznicii au dus vorba despre asa lucru minunat si astfel am ajuns celebri, mniezo si fiul sau, Cristoase!

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mai prost ca tata-su!

February 6th, 2010

Zic, pe cand mniezo lucra intr’un bar la malul marii avea un coleg mai tanar. Intr’o buna zi, colegul vine la bar cu un om ceva mai in varsta si cere doua bexuri. Imi intinde o suma mult mai mare decat de obicei iar eu, stiind ca colegul de obicei nu plateste mai mult decat costa, ii intind restul inapoi colegului, impreuna cu expresia: “ba, tu esti mai prost ca tac’tu”. Colegul il ia dupa gat pe tipul mai in varsta si zice: “pai hai sa ti’l prezint”.

mniezo DivinaParodie , , , , , , , , , , , , , , ,