Jun
11
Knofler. White Horse. Costinesti.
Filed Under (De Mniezo', De muzica) by mniezo on 11-06-2010
Tagged Under : adus, asa, bunul, bunului, cand, care, chitarist, costinesti, dimineata, din, doua, Dupa, fac, Gajica, knofler, mai, mare, mniezo, muzica, muzica buna, place, poti, prea, promis, spre, spus, sunt, tanar, zic
Dupa ce am cunoscut o fata cu strabism si i-am dat doua ca se uita dupa alt barbat, mi-am adus aminte ca v-am promis ca scriu si de muzica, si de film, de etc etc. Bunului mniezo ii place sa creada ca asculta muzica buna, in felul lui, asa. Ca sa va zic ce chitarist ii place bunului mniezo, o sa va las un clip mai jos, care sunt ferm convins ca va va placea. Si oricum, stiti deja piesa. Apropo de chitarist, bunica bunului miezo e o femeie foarte inteleapta. Cand era bunul mniezo tanar i-a spus asa: “eu cand ma fac mare vreau sa ma fac chitarist” si bunica-mea mi-a spus “nu le poti face pe amandoua”. A avut dreptate. In sensul ca m-am facut mare. Oricum, pentru ca de maine ma intorc la vechea ocupatie de costinestean care nu-mi va permite sa scriu prea mult, iata-l pe domnul knofler in piesa cu care imi place sa inchid white horse dimineata pe racoare. Si pentru ca tot mai am doua tigari, sa va dau si o mica intamplare din minunatul costinesti:
se facea ca pe la 1900 toamna, dupa ce o cunoscusem pe gajica, am fost la costinesti sa ne bem cafeaua de 1 mai muncitoresc ca altul. Bunul mniezo, constantean fiind de felul lui la acea vreme, petrecea timpurile prin acea vama nealterata de care poate ati auzit povestindu-se in discutiile de nostalgici la macdonaldsul din gara de nord din bucuresti. in fine, cum ziceam, pe gajica bunul mniezo o iubea mult, de altfel si dansa il iubea pe bunul mniezo, asa ca ne-am cazat impreuna si am dormit in acelasi pat. impreuna si in acelasi pat cu prietenii dansei, bineinteles, ca in vremurile de studentie. iata-ne deci intr-un pat dublu, imbratisati, eu mai mult intins pe noptiera ca patul se cam terminase, pe gajica o tineam in bratele-mi, pe care gajica o mai tineau si un prieten bun in bratele-i si pe prieten il mai tineau la randul lui alti vo patru prieteni/prietene in bratele-i. amu, pe frigul de 1 mai, romantismul nu face ca tu, cititorule, spre exemplu, sa ai chef de facut amor pe malul marii, spre rasarit, in sunet de valuri si pescarusi. nu de alta, dar iti spune un constantean: unde e dragoste pe plaja e si nisip in fund. (apropo de asta, sa demontez mitul cu dragoste in mare: daca sunt valuri oricum nu sunt sanse, daca nu sunt valuri oricum nu se lubrifiaza prezeu si daca nu e prezeu, icrele tale vor ajunge peste noua luni sa te marite). sa revenim deci. ziceam ca bunului mniezo nu-i ardea de iesit romantic cu sacul de dormit pe plaja, ca era frig de 1 mai. dar eram totusi vo 7-8 in patul ala de doua persoane, strans lipiti unul de altul. deci, cum puteam proceda? evident, am procedat studenteste, am asteptat pana am considerat ca toata lumea doarme, am dat ce puteam din haine la o parte si am purces la zgaltait un pic patul. La un moment dat, in culmea fericirii, am cam uitat de noi, asa ca, intuneric fiind, bunul mniezo a considerat necesar sa treaca la artileria grea: tras un pic de par ca si gajica ma tot musca de umar. si bag frumos mana in par si trag un pic sa-i dau capul pe spate, dar pasamite ca nu i-am dat ei capul pe spate ci la ceva prieten care era chiar lipit de noi. Bineinteles s-a trezit, bineinteles i-am cerut respectuos si rusinat scuze in soapta sa nu trezim pe nimeni, bineinteles peste vo 10 minute l-au luat de par si aia din partea cealalta de el. Data viitoare mai tundeti-va, ba roackerilor, ca daca erai chel, stiam ca nu esti gajica-mea! Incepe deci maine un nou sezon de white horse, asa ca va urez traditionalul ‘ti-ai drec de roacheri si vi-l dau pe knofler, un chitarist mniezeiesc.
